Dezbatere Gândul. 20 DE MILIARDE DE EURO ar costa ORGANIZAREA JOCURILOR OLIMPICE LA BUCUREŞTI. Specialiştii spun că România nu ar câştiga mai nimic
• Ioan Dobrescu, secretarul general al COSR, spune că
grecii au cheltuit peste 12 miliarde de euro pentru Atena 2004, nu
au obţinut profit iar după competiţie şi-au pus bazele sportive la
conservare
Sorin Oprescu,
primarul Bucureştiului, nu renunţă la ideea sa de a organiza, la
Bucureşti, Jocurile Olimpice de vară din 2020, chiar dacă este
singurul care crede în această posibilitate.
“După părerea mea, ăsta poate fi
un proiect de unitate naţională, un proiect de ieşit din nenorocita
asta de criză. Vă daţi seama ce capital de imagine ar avea România
şi Bucureştiul numai dacă se coagulează această idee şi produce
candidatura. Am început să fac liste cu mari sportivi care au
obţinut rezultate deosebite la Olimpiade, care trăiesc în
străinătate”, spunea acum ceva vreme Sorin Oprescu, convins că toţi
românii îşi doresc ca Bucureştiul să găzduiască o Olimpiadă. “85%
dintre cetăţenii din Bucureşti sunt absolut de acord cu acest
lucru. Sondajul a fost făcut telefonic, pe 3.700 de bucureşteni,
iar în ţară l-au făcut pe un număr de 3.200. 93% dintre romani
acceptă această idee pe ţară, iar la nivel de Bucureşti, 85%”, a
explicat primarul Capitalei, dar specialiştii au o cu totul altă
părere.
publicitate
În Bucureşti se mai
poate construi doar dacă distrugi parcurile
Ioan Dobrescu, secretarul general
al COSR, este unul dintre aceşti specialişti, iar analiza lui spune
că, în acest moment, ideea primarului Sorin Oprescu este doar o
fantezie care nu numai că nu ajută sportul românesc, ba chiar îi
face rău.
“Problema nu este,
în primul rând, cât de scumpă este o Olimpiadă, dar o să vă spun
cât ne-ar costa, la o primă estimare, infrastructura sportivă. Fără
să vorbesc despre aeroporturi, despre drumuri, despre hoteluri sau
altceva. Astfel, în acest moment infrastructura sportivă în România
este zero. Adică zero, zero. Nu avem nimic, totul ar trebuit
construit. Şi dacă pe greci, care aveau, totuşi, câte ceva,
Olimpiada din 2004, de la Atena i-a costat 12-13 miliarde de euro
pentru infrastructura sportivă, şi alte milirde de euro pentru
infrastructura oraşului, eu zic că România are nevoie, la o primă
strigare, de cel puţin 20 de miliarde de euro. Repet, aceştia sunt
banii necesari doar pentru infrastructura
sportivă”, spune oficialul COSR, care crede, însă, că
marea problemă este alta, în Bucureşti nu se poate construi aşa
ceva: “Şi, să presupunem că se găsesc aceşti bani. În Bucureşti îţi
apare o altă problemă pe care nu o rezolvă nimeni: unde să
construieşti. Pe ce terenuri, unde avem noi atâtea locuri virane
pentru toate sălile, pentru satul olimpic şi pentru celelalte. În
acest moment se poate construi aşa ceva doar dacă distrugem toate
parcurile, dar nimeni nu îşi doreşte aşa ceva”.
Beneficiile?
Apoi, presupunând că primarul
Sorin Oprescu nu renunţă la idee şi România îşi depune candidatura
şi chiar primeşte dreptul de a organiza Olimpiada, mai este o
problemă: ce câştigăm noi de pe urma acestei competiţii. Răspunsul
îl aflăm dacă ne uităm la “câştigurile” grecilor, după Atena 2004,
sau la cele ale Africii de Sud după Cupa Mondială de fotbal din
2010.
“Ca beneficii putem spune că vom
rămâne cu infrastructura sportivă şi o imagine bună a ţării, dar
cam atât. Mari câştiguri financiare nu vor fi, să nu vă aşteptaţi
la aşa ceva. Sigur, vor câştiga unii, cei care vor lucra în acest
proiect, dar cam atât. Iar infrastructura, dacă nu analizăm cu
atenţie, s-ar putea dovedi o mare problemă, aşa cum au păţit şi
grecii. După Olimipiada din 2004 şi-au pus mai toate bazele
sportive în conservare pentru că nu au ce să facă cu ele. Noi, în
acest moment, trebuie să ne gândim dacă avem atâtea cluburi
puternice în plan sportiv, cluburi de handbal, de baschet, de volei
de ce mai vreţi dumneavoastră, cluburi care să folosească aceste
baze sportive. Or, să fim serioşi, sportul românesc trece acum prin
cea mai mare criză din istoria lui, criză financiară, de rezultate.
Şi nu pot să cred că cineva poate, acum, să discute despre sume
incredibile de bani într-un moment în care sportul românesc este
atât de sărac. În plus, nu cred că trebuie să speriem naţiunea cu
proiecte superextravagante şi supercostisitoare pentru că riscăm ca
proiectele noastre, precum FOTE 2013, care chiar se va întâmpla în
2013, şi alte competiţii de o mai mică anvergură, să nu mai poată
fi realizate. Noi ne propunem ceva foarte mare şi riscăm să nu mai
putem realiza cele câteva proiecte cu adevărat fezabile. Sportul nu
este un bau-bau care înghite banii pentru spitale, pentru pensii
sau mai ştiu eu pentru ce”.
Altfel, din punctul de vedere al
oficialului COSR, România ar trebui să îşi recunoască lmitele şi să
organizeze competiţii pe care şi le permite: “Noi ar trebui, mai
degrabă, să facem nişte paşi mai mici ca să vedem cum ne descurcăm.
Să construim câteva baze sportive, câteva săli şi să aducem în ţară
competiţii la sporturi la care încă mai contăm. Să organizăm un
European sau un Mondial de gimnastică, ştiu că Gaţu îşi doreşte un
European la handbal, ar trebui să organizăm competiţii de canotaj.
Aşa ar trebui să facem, nu să ne repezim direct la Olimpiada de
vară”.
Beijing 2008,
costuri de 44 de miliarde de dolari
În fine, dacă ne referim la
costuri, să aruncăm o scurtă privire asupra Jocurilor Olimpice din
2004 şi 2008, şi să vedem cât se estimează că va costa Olimpiada de
la Londra din 2012.
Astfel, pentru Atena 2004 aşa cum
a spus şi Ioan Dobrescu, s-au cheltuit peste 12 miliarde de euro,
deşi bugetul iniţial, aprobat de guvernul elen, era de 5,9 miliarde
de dolari. Ulterior el a fost majorat la 11,6 miliarde de dolari, a
urmat o altă majorare, cu 3 miliarde de dolari ceea ce a dus
costurile de organizare undeva în jurul a 15 miliarde de dolari,
aproximativ 12 miliarde de euro. Iar profitul Greciei de pe urma
acestei Olimpiade nu există. Dimpotrivă. Atena 2004 a fost prima
Olimpadă din epoca marketingului şi a reclamelor care a pierdut
bani. Aceasta în condiţiile în care nici Jocurile Olimpice din
ultimele două-trei decenii nu se pot lăuda cu cine ştie ce
profituri. Los Angeles 1984, spre exemplu, a obţinut un profit de
250 milioane de dolari, Seul 1988, 300 de milioane de dolari,
Barcelona 1992, doar 5 milioane de dolari iar Atlanta 1996, 10
milioane de dolari.
În ceea ce priveşte ediţia din
2008, cea din China, ea este, de departe, cea mai scumpă Olimpiadă
din istorie, ceea ce face ca profitul anunţat de organizatori să
fie apreciat drept ridicol. Astfel, dacă este greu de
spus cu exactitate câţi bani a cheltuit China pentru această
competiţie, cele mai “optimiste” estimări vorbind despre un minim
de 44 de miliarde de dolari (în acest buget fiind incluse toate
lucrările de infrastructură, atât sportivă, cât şi cea a oraşului
Beijing), comitetul de organizare a prezentat un bilanţ din care
reiese că s-a obţinut un profit de 146 milioane de dolari. Astfel,
cheltuielile legate exclusiv de Olimpiadă, au fost de 2,91 miliarde
de dolari, iar veniturile au depăşit pragul ceor 3 miliarde de
dolari.
În fine, Londra 2012
are un buget declarat de 9,3 miliarde de lire sterline, puţin peste
15 miliarde de dolari, aceasta în condiţiile în care multe dintre
facilităţile sportive pentru competiţia de peste doi ani deja
există.
Şi dacă vedem toate aceste cifre
şi ne gândim că primarul Sorin Oprescu a avut mari probleme în a
găsi cele peste 100 de milioane de euro pentru noul Stadion
Naţional, ne dăm seama că ideea edilului are şanse foarte mari să
rămână la acest stadiu, acela de idee.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
