După exemplul Ungariei, mai multe state europene îşi cârpesc deficitele din fondurile private de pensii
În afară de naţionalizarea decisă la Budapesta, şi
Polonia, şi Bulgaria vor să transfere bani la fondul public de
pensii, în timp ce Irlanda şi Franţa au decis să ia împrumuturi
temporare din fonduri similare
Foamea de bani a sistemelor publice de pensii din Europa este
atât de mare, încât exemplul guvernului de la Budapesta – care a
decis să naţionalizeze pensiile private, instituite în 1997 – va fi
urmat şi în alte state. Polonia şi Bulgaria au în vedere măsuri
similare, deocamdată respinse de sindicate, pe când Irlanda şi
Franţa s-au împrumutat deja din banii pensionarilor.
Fondurile publice de pensii au ajuns la fundul sacului în mai
multe state UE şi s-ar fi impus finanţarea respectivelor deficite.
Însă “gaura” de la pensii a devenit vizibilă într-un moment în care
, pretutindeni în Europa, s-au adoptat planuri de reducere a
cheltuielilor publice, ceea ce a dus la respingerea ideii unor
împrumuturi pentru plata pensiilor, după modelul Guvernului
României din ultimii doi ani.
Prin urmare, sumele cele mai la
îndemână s-au dovedit cele strânse de fondurile private de pensii,
notează Christian Science Monitor (CSM), care face o analiză a
încercărilor unor guverne europene de a plăti “pensionarii de azi”
cu economiile strânse de “pensionarii de mâine”, adică cei de peste
2-3 decenii.
publicitate
Exemplul extrem a fost oferit de Ungaria, unde cabinetul Viktor
Orban nu mai are un acord de finanţare cu FMI, după ce a decis că
va putea reduce deficitul bugetar şi fără a lua noi credite. Preţul
acestei independenţe faţă de FMI a fost sacrificarea sistemului de
pensii private obligatorii, până nu demult oferit drept “un exemplu
de succes” pe plan mondial. Începând cu anul 1998, angajaţii din
Ungaria au fost obligaţi să îşi vireze o parte din contribuţia la
pensie către un administrator privat. Modelul avea să fie copiat şi
de România, zece ani mai târziu. La aşa-numitul Pilon II, angajaţii
români virează 2,5% din contribuţia lunară pentru pensie, iar de la
instituirea sistemului până în 2010 se strânseseră 950 milioane
euro.
Din 1998 până în 2010, cei circa trei milioane de depondenţi
ungari au strâns 14,6 miliarde USD – sumă aşteptată să intre, de la
31 ianuarie 2011, în vistieria fondului public de pensii. În toamna
anului trecut, ungurii au primit un ultimatum: fie îşi păstrează
pensiile private, dar pierd dreptul la pensia de stat, fie
transferă banii la fondul public.
Se aşteaptă ca majoritatea covârşitoare să aleagă a doua variantă,
dar alegerea ultimativă în faţa căreia au fost puşi a fost
criticată pe plan internaţional. De la 31 ianuarie, transferul se
face automat, iar cine vrea să îşi menţină pensia privată va trebui
să semneze o declaraţie în acest sens. Această naţionalizare
preschimbă exemplul pozitiv oferit de Ungaria acum 12 ani într-unul
negativ, care are un precedent în anul 2001. Atunci, Argentina a
confiscat de la fondurile private de pensii o sumă echivalentă cu
4,27 miliarde USD, dar ţara nu a evitat incapacitatea de plată.
Bani uşor de accesat
Atracţia pentru aceşti bani uşor de accesat persistă şi în
Bulgaria, unde guvernul a vrut să transfere 300 milioane USD din
fondurile private la cel public. În urma presiunilor sindicale,
doar 20% din sumă a fost transferată, ceea ce nu înseamnă că
executivul de la Sofia a renunţat definitiv la intenţiile iniţiale.
În Polonia, s-a optat pentru o măsură mai puţin drastică şi fără
efect retroactiv asupra contribuţiilor deja colectate. Din
viitoarele contribuţii la pensiile private, guvernul va vira la
sistemul public circa o treime, ceea ce va însemna o pagubă de 2,3
miliarde USD pe an pentru deponenţi.
În Irlanda şi Franţa, s-a optat pentru “împrumuturi” din fonduri
de pensii care sunt gestionate public, dar tot din banii viitorilor
pensionari, în prezent angajaţi care plătesc contribuţii. Fondul
Naţional de Rezervă pentru Pensii (NPRF), instituit în 2001 pentru
susţinerea celor care vor ieşi la pensie între 2025 şi 2050, a fost
golit de 4 miliarde euro în 2009, bani folosiţi pentru salavarea de
la faliment a sistemului bancar irlandez după criza din 2008. În
2010, şi rămăşiţa de 2,5 miliarde a NPRF a fost alocată în vederea
atenuării deficitului bugetar.
Dintr-un fond similar (FRR) din Franţa, guvernul a împrumutat
(cu aprobarea Parlamentului) 33 miliarde euro. Banii erau pregătiţi
pentru pensionarii din perioada 2020-2040, dar vor fi folosiţi mai
curând pentru pensii plătite în intervalul 2011-2024.
Pilonul II, ameninţat
De-a lungul anului 2010, Pilonul II (sistemul de pensii private
obligatorii) a fost ameninţat de patru propuneri legislative din
Parlamentul României, dar toate au fost respinse. Desfiinţarea
Pilonului II ar face să nu se mai pună problema neplăţii pensiilor
în România, potrivit susţinătorilor propunerii. Pe de altă parte,
cei care se opun măsurii apreciază că transferul celor 950 miliarde
euro de la Pilonul II la Pilonul I (sistemul public de pensii) nu
va oferi decât o temporară “gură de oxigen” acestuia din urmă.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL