Cum s-au cheltuit degeaba 18 milioane de lei cu evaluarea universităţilor. Funeriu: „Criteriile de până acum sunt nerelevante”. Cât vor costa ministerul „noile criterii” EXCLUSIV

Cum s-au cheltuit degeaba 18 milioane de lei cu evaluarea universităţilor. Funeriu: „Criteriile de până acum sunt nerelevante”. Cât vor costa ministerul „noile criterii” EXCLUSIV

Cum s-au cheltuit degeaba 18 milioane de lei cu evaluarea universităţilor. Funeriu: „Criteriile de până acum sunt nerelevante”. Cât vor costa ministerul „noile criterii” EXCLUSIV

Cum s-au cheltuit degeaba 18 milioane de lei cu evaluarea universităţilor. Funeriu: „Criteriile de până acum sunt nerelevante”. Cât vor costa ministerul „noile criterii” EXCLUSIV

În
plină criză de resurse financiare, cu un buget pentru învăţământ
mai mic decât execuţia financiară din anul trecut, Ministerul
Educaţiei pregăteşte cheltuirea a peste 4 milioane de euro pentru
evaluarea universităţilor, proces ce a fost făcut deja de agenţia
pe care o are în subordine. După patru ani în care statul român a
pompat peste 18 milioane de lei pentru evaluarea instituţională a
universităţilor prin Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior (ARACIS), ministrul Educaţiei, Daniel
Funeriu, aruncă la coş rezultatele respectivei instituţii, apelând
la agenţiile din străinătate. Măsura a fost inclusă în
noua lege a Educaţiei şi a fost anunţată chiar de către şeful
statului, în ziua promulgării actului
normativ.

publicitate

De ce ministrul nu a oprit la timp procedurile Agenţiei
Calităţii?

Practic,
noua evaluare vizează clasificarea universităţilor, proces de a
cărui soartă va depinde alocarea fondurilor publice către
rectorate. “Criteriile de evaluare care s-au încetăţenit până acum
nu sunt în viziunea acestei legi, sunt nerelevante”, a explicat
Funeriu faptul că expertizarea va fi făcută de o agenţie străină ce
urmază să fie numită de guvern. Ceea ce nu explică de ce ministrul
nu a oprit la timp procedurile Agenţiei Calităţii, pe care le
consideră “nerelevante” şi al cărei corp de evaluatori,
plătit din taxele încasate de la universităţi (cuprinse între 63000
de lei şi 180000 de lei) a ajuns la peste 1100 de
angajaţi.

• Întrebat de
gândul
despre această situaţie, şeful învăţământului dă ca exemplu alte
state europene. “Prima clasificare a universităţilor şi ierarhizare
a programelor de studii va fi făcută aşa cum a fost făcută în
Danemarca, în Germania cu experţi şi organisme străine. Criteriile
de evaluare care s-au încetăţenit până acum nu sunt în viziunea
acestei legi, sunt nerelevante. O evaluare relevantă este una care
are criterii de output: care sunt rezultatele, nu câţi bani
absoarbe o universitate, ci ce face cu ei”, a subliniat Daniel
Funeriu, precizând că banii pentru clasificarea universităţilor vor
veni atât din bugetul propriu al MECTS, cât şi din fondurile de
post-aderare: “Costul depinde de o serie de factori care în acest
moment nu sunt cuantificabili. Trebuie să fie făcut un caiet de
sarcini, să definim anvergura şi elementele. Nu mă îndoiesc că
foarte repede vom avea răspunsul practic referitor la cine va
evalua şi care sunt parametrii”.

Cât costă o evaluare

Paradoxal,
faptul că evaluarea a 87 din cele 106 universităţi
efectuată deja nu va fi luată în calcul de minister este văzută de
conducerea ARACIS drept un lucru pozitiv.

•
“La noi
totul e contestat. Ministerul ne face un bine prin faptul că va
apela la o agenţie străină, pentru că ia presiunea de pe noi”, a
precizat pentru gândul,
preşedintele ARACIS, Ioan Curtu, calculând care va fi costul unei
noi evaluări: “Nicio agenţie din străinătate nu va
percepe mai puţin de 35000 de euro pentru o evaluare
instituţională, deci ministerul va da cam 4 milioane de euro.
Oricum, noi lucrăm deja la o nouă metodologie care va ţine cont de
ce doreşte şi ministerul. Vom pune accent pe rezultatele
şcolarizării: vom face evaluări în funcţie de numărul de studenţi
care îşi finalizează studiile, de ponderea celor care se angajează
în specializarea pe care au urmat-o şi de mediile
obţinute”.

Marga: Agenţiile străine nu cunosc sistemul
românesc

“Costurile
sunt foarte mari”, spune însă, Andrei Marga,
rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, explicând pentru gândul, de ce nu este de
acord cu iniţiativa guvernului: “Asemenea ierarhizare s-a făcut şi
în Germania, şi în Rusia, dar cu agenţiile autohtone. Au făcut-o cu
mijloacele proprii. Problema este că acest tip de evaluare costă
enorm, în condiţiile în care trebuie să ne gândim la resursele pe
care România le are în acest moment. Apoi, este o problemă legată
de faptul că agenţiile străine nu cunosc sistemul românesc.
Experţii străini trebuie să stea în România câteva luni pentru a
cunoaşte acest sistem. Cred că ar fi fost mai bine dacă am fi făcut
evaluarea cu agenţia română şi am fi chemat câţiva specialişti din
afară, care să controleze mecanismul”.

La fel de
tranşantă este şi Ecaterina Andronescu, rectorul
Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, care îl acuză pe Funeriu
de “denigrarea valorilor naţionale”: “Apelarea la o agenţie străină
nu este corectă din nici un punct de vedere. Universităţile au
investit foarte mult timp şi foarte mulţi bani în evaluarea făcută
de ARACIS. În al doilea rând, dacă tot vrea să nu ţină cont de
această evaluare, ministerul poate să ia în calcul ierarhizările
internaţionale care există deja”

Probleme
legate de modul în care va avea loc evaluarea ridică şi rectorul
Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru: “Va fi o cheltuială care
se va justifica în condiţiile în care reprezintă o valoare adăugată
pentru universitate, dar depinde de obiectiv. Dacă se are în vedere
o evaluare prin care 80% din universităţi vor fi declarate
excelente şi egale, atunci nu se justifică. Mai sunt apoi câteva
probleme: evaluarea va dura aproape un an, pentru că e nevoie de un
raport de autoevaluare, de traducerea în engleză a documentelor şi
de feedback, abia apoi urmând vizita evaluatorilor. Deci, nu cred
că se poate face în acest an”. Clasificarea universităţilor şi
ierarhizarea programelor de studiu avute în vedere de noua lege au
ca scop împărţirea instituţiilor de învăţământ superior în trei
categorii: universităţi care vor organiza doar studii de licenţă,
universităţi de licenţă şi master şi universităţi de licenţă,
masterat şi doctorat, precum şi alocarea fondurilor în funcţie de
performanţe.

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info



Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu

Nume (necesar)

Adresă de email (nu va fi publicată) (necesar)

Pagina web