embed embed embed embed embed embed embed
Embed This Video embed
Share This Video embed
bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark
embed test
Rate This Video embed
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading ... Loading ...
embed embed embed embed embed embed embed embed
Cel mai mare furt electronic din România, de 24 de milioane de euro. Cum a fost blocată o piaţă internaţională de 80 de mld. euro

Cel mai mare furt electronic din România, de 24 de milioane de euro. Cum a fost blocată o piaţă internaţională de 80 de mld. euro

- Conform surselor apropiate anchetei, conturile Holcim
România au fost atacate de o reţea internaţională de crimă
organizată, care a atacat şi registrele de CO2 din Austria, Cehia
şi Grecia

Victima celui mai mare furt electronic autohton, Holcim România,
din contul căreia la Registrul Naţional al Emisiilor de Gaze cu
Efect de Seră au fost sustrase, în noiembrie 2010, 1.600.000 de
certificate CO2 (dioxid de carbon), în valoare de 24 de milioane de
euro, nu a fost atacată de “hackeri” autohtoni, ci de o reţea
internaţională de crimă organizată, foarte probabil aceeaşi care a
spart şi Registrele din Austria, Cehia şi Grecia, au declarat,
pentru gândul, surse
apropiate anchetei. E vorba de o anchetă laborioasă a Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism (DIICOT), cu implicarea Europol (Poliţia UE).

Cum s-a operat

publicitate

Spărgătorii de conturi virtuale au acţionat utilizând datele de
identificare ale utilizatorilor. “Accesul neautorizat a fost
depistat pentru că, deşi reprezentanţii Holcim România autorizaţi
să acceseze conturile nu erau activi în momentul respectiv, aceştia
au primit automat informaţii potrivit cărora în conturile noastre
aveau loc acţiuni”, au precizat, pentru gândul, reprezentanţii
Holcim. Reacţia rapidă în urma depistării accesului neautorizat a
fost parţial utilă: 600.000 de certificate, transferate în
conturile unei companii italiene, au fost deja recuperate.

Însă grosului de un milion de certificate, în valoare de 15
milioane de euro, i s-a pierdut urma, cunoscându-se doar faptul că
au fost transferate, iniţial, într-un cont din Liechtenstein, de
unde au fost tranzacţionate şi retranzacţionate, ajungând în
conturi din Marea Britanie, Franţa şi Cehia, iar de aici, foarte
probabil, mai departe. Deşi certificatele CO2 au o “amprentă”
electronică şi nu pot părăsi (teoretic) sistemele Registrelor
Naţionale de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, specialiştii
consultaţi de bloomberg.com opinează că ar putea trece ani buni
până la recuperarea certificatelor, din cauza complicaţiilor
juridice ce intervin în cazul tranzacţiilor transnaţionale.

Cavalcada europeană

Miercuri, 19 ianuarie 2011, Comisia Europeană a suspendat, timp
de o săptămână, aproape toate tranzacţiile cu certificate CO2, după
ce din Registrele Naţionale ale Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră
din Austria, Cehia şi Grecia au fost sustrase circa 2 milioane de
certificate CO2, informează bloomberg.com. Cea mai gravă pare a fi
situaţia din Cehia, unde spărgătorii de conturi au reuşit să treacă
şi de barierele de securitate ale Registrului Naţional, sustrăgând
certificate din conturile mai multor companii. Vineri, 21 ianuarie,
reprezentanţi ai celor 27 de state europene au avut o şedinţă de
urgenţă, în care s-a cerut o îmbunătăţire a sistemelor de
securitate a registrelor. Comisia a anunţat că este determinată să
prelungească moratoriul asupra tranzacţiilor, până ce securitatea
registrelor naţionale nu va fi pusă la punct, iar reprezentanţii
Cehiei au admis, marţea trecută, că nu sunt pregătiţi pentru
reluarea tranzacţiilor în cursul zilei următoare.

Ministerul Mediului susţine că Registrul Naţional CO2 nu
are probleme de securitate

În pofida acestor aspecte, Ministerul Mediului susţine că
Registrul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră nu are
probleme de securitate. La solicitarea gândul, de a preciza dacă,
urmare a incidentului “Holcim” din noiembrie s-au luat măsuri de
îmbunătăţire a securităţii Registrului, Ministerul Mediului a dat
un răspuns din care reiese că problema nu este la Registru, ci la
utilizatorul păgubit.

“Furtul de certificate a fost realizat prin «atac la
identitate», adică prin obţinerea neautorizată a credenţialelor
(username şi parolă) unuia dintre reprezentanţii autorizaţi ai
operatorului. Aici nu este vorba de siguranţa registrului, ci de
siguranţa calculatoarelor de pe care se face logarea la registru.
Ele trebuie să îndeplinească cele mai stricte măsuri de securitate.
Pentru a preveni acest tip de fraudă, trebuie ca utilizatorii
registrului să-şi ia toate măsurile de securitate şi să nu se
logeze la registru decât dintr-un sistem securizat şi de preferat
de la locul de muncă, pentru a putea fi identificate atacurile la
datele confidenţiale ale utilizatorilor. În ce priveşte siguranţa
Registrului, el îndeplineşte toate cerinţele de securitate cerute
de către Comisia Europeană şi Secretariatul Convenţiei Cadru a
Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice”, susţine Ministerul
Mediului.

Nici Holcim nu îşi asumă responsabilitatea incidentului:
“Compania noastră a aplicat toate regulile necesare şi a respectat
protocolul de securitate şi legislaţia oficială în cadrul acestui
proces. Ancheta oficială va stabili cine este responsabil de aceste
acţiuni”, susţin reprezentanţii Holcim.

Un certificat CO2 = o tonă de emisii CO2 = 15
euro

Certificatele CO2 se tranzacţionează pe pieţe specializate din
întreaga lume – companiile le vând sau le cumpără în funcţie de
îndeplinirea ţintelor de poluare. Certificatele CO2 le dau
posibilitatea producătorilor de noxe (gaze cu efect de seră) în
exces să cumpere, practic, dreptul de a-şi continua producţia, de
la companiile “verzi”.

Un certificat CO2 corespunde unei tone de emisii CO2 şi este
evaluat, în prezent, la 15 euro. Uniunea Europeană a lansat propria
piaţă a certificatelor CO2 în 2005, la această piaţă aderând şi 3
state nemembre: Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Într-un an, pe
piaţa europeană a certificatelor CO2 se fac tranzacţii în sumă de
80 de miliarde de euro. În luna februarie 2010, registrele
naţionale ale celor 30 de state au fost ţinta unui atac informatic
nereuşit. Ţinând cont de evoluţia ulterioară a evenimentelor, se
pare că atunci a fost vorba de o “tatonare”, atacul real
producându-se începând cu luna noiembrie.

În România, tranzacţiile cu certificate CO2 se realizează pe
platforma Operatorului Pieţei de Energie Electrică (OPCOM). România
poate emite, anual, 75,94 milioane de certificate CO2 (75,94
milioane de tone de dioxid de carbon), în perioada 2008-2012.
Alocarea certificatelor se face pe sectoarele din economie, iar
apoi către agenţii care deţin instalaţii ce emit dioxid de carbon.
Astfel, cel mai mare poluator român, Mittal Steel Galaţi, are
alocate 71 de milioane de certificate pentru intervalul 2008-2012,
urmat de Complexul Energetic Turceni (34 milioane certificate),
Complexul Energetic Rovinari (28 milioane certificate),
Electrocentrale Deva (20 milioane certificate), Complexul Energetic
Craiova (17 milioane certificate), Romag Termo (14 milioane
certificate), Lafarge Ciment Medgidia (12,3 milioane certificate)
şi rafinăria Arpechim – OMV Petrom (9,6 milioane certificate).

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info



Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu