Băncile au dat 45 de milioane de sms-uri ca să recupereze banii împrumutaţi românilor. Cum arată ghidul intern al recuperatorilor
Anul trecut, băncile, instituţiile financiare nebancare
şi firmele de recuperare au trimis clienţilor sms-uri în valoare de
peste 1,5 milioane de euro
Ca să recupereze banii împrumutaţi românilor şi pentru a-i face
pe oameni să nu uite că au de plătit rate lunare, băncile şi
instituţiile financiare nebancare (IFN), alături de recuperatori,
au declanşat anul trecut un adevărat asalt comunicaţional.
Ele au expediat 45 de milioane de sms-uri către clienţii lor, adică
jumătate din toate mesajele trimise de firmele din România în
cadrul unor campanii directe, potrivit datelor comunicate pentru
gândul de Netopia Sistem.
publicitate
Efortul instituţiilor financiare este perfect justiticat de numărul
mare al românilor care au restanţe la bănci. La finele lunii
noiembrie 2010, peste 725.000 de persoane fizice figurau la Biroul
de Credit cu restanţe mai mari de 30 de zile, cu 4,94% mai multe
decât în prima lună a anului trecut. În aceste condiţii, bancherii
fac tot posibilul pentru a-şi recupera banii împrumutaţi fără a
apela la executarea silită, un proces greoi şi neprofitabil în
condiţii de criză. Unele instituţiii de credit recurg şi la metode
inedite, cum ar fi apelul telefonic către un client pentru a-l ruga
să bată la uşa vecinului restanţier, ca să-i aducă aminte să
plătească rata. Mai departe, intră în scenă recuperatorii firmelor
de colectare de creanţe. Munca lor este standardizată, fiecare pas
fiind înscris într-un ghid intern.
De la mesaje de avertizare la înştiinţări privind
programul magazinelor
Anul trecut, băncile, instituţiile financiare nebancare şi
firmele de colectare de creanţe din toată ţara au trimis peste 45
de milioane de sms-uri către clienţii lor, bun-platnici sau cu
datorii de achitat, potrivit datelor comunicate pentru gândul de Netopia
Sistem. Jumătate din volumul mesajelor scrise la nivelul
întregii pieţe – de peste 90 milioane de sms-uri, în total – le
revin băncilor şi recuperatorilor.
Unele conţin texte care le reamintesc debitorilor că scadenţa la
credit se apropie. “Rata lunară pentru creditul dvs. de la BCR de
208,85 euro este scadentă la data de 3 februarie 2011. Dacă aţi
achitat-o deja, ignoraţi acest mesaj”, sună mesajul trimis de bancă
unui client bun-platnic.
Altele conţin texte de avertizare pentru cei care au întârziat cu
plata datoriei lunare, chiar şi cu câteva zile. “Vă informăm că aţi
întâziat din nou plata ratei la Cetelem IFN. Achitaţi urgent suma
de 101,4 lei pentru a nu fi raportat la Biroul de Credit!”, este
înştiinţată o altă persoană.
Nu sunt singurele tipuri de mesaje trimise în cadrul campaniilor
directe. Firmele apelează la această modalitate de comunicare şi
când au de făcut anunţuri despre deschiderea de noi filiale,
programul magazinelor în anumite perioade sau lansarea de oferte
speciale.
90 milioane de sms-uri în valoare de 3,3 milioane de
euro
Cele 90 de milioane de mesaje scrise au costat firmele din
România aproximativ 3,3 milioane de euro, cu peste 30% mai mult
decât în 2009. Cu atât a crescut şi numărul sms-urilor trimise anul
trecut în cadrul campaniilor directe ale firmelor. Din calculele
gândul reiese că băncile, IFN-urile şi firmele de recuperare au
cheltuit peste 1,5 milioane de euro. În anii trecuţi, sporirea
numărului de mesaje era motivată de lărgirea bazei de clienţi ai
firmelor. În 2010, însă, lucrurile s-au schimbat, pe fondul
înmulţirii cazurilor de neplată. “Creşterea din 2010 se bazează mai
ales pe nevoia companiilor de a înştiinţa mai des actualii clienţi,
în special pe zona debitelor restante. Creşterea s-a observat de la
lună la lună”, a declarat pentru gândul Antonio
Eram, CEO Netopia Sistem.
Ghidul recuperatorilor. Ce fac atunci când vor să-ţi ia
banii
Până a apela la firmele de colectare de creanţe, unele bănci
practică şi metode inedite. Pentru a recupera ratele neplătite,
angajaţii unor bănci apelează la vecinii clienţilor lor pe care îi
roagă să bată la uşa restanţierilor. Între băncile reclamate se
numără Bancpost şi Piraeus Bank, situaţie prezentată de gândul în
urmă cu câteva luni.
Ca să recupereze propriu-zis banii, firmele de colectare de creanţe
acţionează după un mic ghid intern, standardizat pe etape.
Alexandra Rusen, coordonatorul departamentului de colectare creanţe
persoane fizice din cadrul Coface, companie care deţine 30% din
piaţa de profil, explică pentru gândul care sunt etapele de
recuperare.
►Etapa “call center”. La telefon, prin sms ori
pe e-mail şi prin notificări scrise, restanţierul este avertizat
asupra datoriilor la bănci, la operatorii de telefonie sau la
utilităţi.
► Etapa “street collection”. În acest caz,
firma de recuperare trimite un reprezentant la domiciliul
debitorului, pentru a încerca rezolvarea problemei pe cale
amiabilă.
► Etapa prelegală. Presupune transmiterea unei
“concilieri de plată”, semnată şi ştampilată de avocat.
► Etapa legală, în care are loc acţionarea în
instanţă a debitorului. Mai întâi, persoana va primi o somaţie de
plată, după care, în cazul în care nu se conformează, se ajunge la
executarea silită. Perioada de timp până când se ajunge la etapa
executării silite este influenţată de tipul creanţei, strategia
creditorului şi valoarea creanţelor. “În general, în etapa
executării ajung creanţe mai vechi de 180 de zile de întârziere”,
explică Rusen.
Peste 725.000 de restanţieri în noiembrie
2010
Numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile a
crescut anul trecut cu 4,94% din ianuarie până în noiembrie,
ajungând la peste 725.000, potrivit datelor Biroului de Credit,
centralizate de Banca Naţională a României. În aceeaşi perioadă,
sumele restante s-au majorat cu 62,6%, până la aproximativ 5,3
miliarde de lei (în jur de 1,26 miliarde de euro). Îngrijorător
este faptul că ponderea restanţelor mai mari de 90 de zile a urcat
cu 36,1% în primele 11 luni ale anului trecut, de la 2,4 miliarde
de lei (580 milioane de euro) la 3,8 miliarde de lei (904 milioane
de euro), arată datele Biroului de Credit.
Asta înseamnă că 71% din restanţele la bănci înregistrate de
persoanele fizice au întârzieri la plată de peste 3 luni. Or,
riscul de a fi demarat un proces de executare silită creşte foarte
mult în acest caz. Băncile şi firmele de recuperare de creanţe nu
mizează însă în primul rând pe această metodă, considerată a fi o
soluţie de ultimă instanţă. Este preferată, de cele mai
multe ori, restructurarea creditului, respectiv adoptarea unor
măsuri, printre care majorarea scadenţei sau anumite reduceri
temporare, astfel încât clientul să poată plăti
ratele.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
