REVOLUŢIE ÎN EGIPT. Hosni Mubarak susţine că ar vrea să demisioneze, dar îi este teamă că ţara ar plonja în haos Foto: Reuters
Citeşte şi Hosni
Mubarak într-un interviu pentru Christiane Amanpour de la ABC News:
“Dacă mă retrag acum, va fi haos şi mă tem că Frăţia Musulmană va
prelua puterea”
TRANSMISIE LIVE DIN
EGIPT
UPDATE
7: Ali Khamenei îndeamnă poporul egiptean
să continue revolta până la instaurarea unui regim
islamist
publicitate
Liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a îndemnat populaţia
Egiptului să continue revolta până la instaurarea unui “regim
popular fondat pe religia musulmană”, într-un discurs rostit cu
ocazia predicii de vineri la Universitatea din Teheran, informează
AFP.
“Nu renunţaţi la instaurarea unui regim popular fondat pe
religie”, a declarat ayatollahul Khamenei, adresându-se poporului
egiptean.
Khamanei a subliniat că “membrii clerului trebuie să joace un
rol, în special susţinând populaţia când aceasta scandează
sloganuri ostile regimului egiptean”.
De asemenea, ayatollahul Khamenei şi-a exprimat speranţa că
“armata egipteană se va alătura poporului”.
“Inamicul principal al armatei este regimul sionist, nu
poporul”, afirmă Khamenei.
Potrivit liderului suprem iranian, revoltele din Tunisia şi
Egipt reprezintă “un semn al trezirii islamice” în lume.
“Evenimentele care au loc acum în nordul Africii, în Egipt,
Tunisia şi în alte ţări au o semnificaţie particulară pentru noi.
Ceea ce s-a spus despre trezirea islamică, în timpul victoriei
revoluţiei islamice iraniene, se întâmplă astăzi”, subliniază
Khamenei.
Potrivit lui Ali Khamenei, Hosni Mubarak este “valetul
sioniştilor şi al Statelor Unite”.
“Egiptul a fost timp de 30 de ani în mâinile cuiva care a fost
duşmanul libertăţii, valetul sioniştilor. De aceea, israelienii şi
inamicii sionişti sunt cei mai îngrijoraţi de ce se întâmplă,
pentru că ştiu că dacă Egiptul nu va mai fi aliatul lor, va fi un
eveniment considerabil în regiune. Faptul că Mubarak a fost valetul
americanilor nu a ajutat Egiptul să facă niciun progres. Mubarak
trebuie să ştie că ziua în care va fugi, care cu ajutorul lui Allah
va fi cât mai curând, americanii vor fi primii care îi vor întoarce
spatele. Vor fi primii care îi vor închide uşile, aşa cum au făcut
şi cu preşedintele Tunisiei Ben Ali şi cu şahul Iranului Mohammad
Reza”, adaugă el.
UPDATE
6: Manifestanţii au stocat pietre
în Piaţa Tahrir, iar autorităţile au suplimentat trupele
înarmate
Manifestanţii au stocat pietre în Piaţa Tahrir din Cairo, unde
s-au adunat în număr mare vineri dimineaţa, pentru a participa la
proteste numite de participanţi “Ziua Plecării”, iar autorităţile
au suplimentat forţele de ordine, înarmate cu arme automate,
relatează CNN.
Un număr important de manifestanţi erau deja prezenţi în Piaţa
Tahrir până la ora locală 9.00 (9.00, ora României), iar trupele au
înconjurat zona. Manifestanţii antiguvernamentali şi-au instalat,
în schimb, propriile puncte de control, pentru accesul în piaţă. Ei
au planificat acest miting mizând pe o participare importantă, care
să-l determine pe preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, să
demisioneze.
Autorităţile au consolidat măsurile de securitate în jurul
Pieţei încă de la prima oră. Au fost suplimentate forţele de
ordine, înarmate cu arme automate, care au blocat, de asemenea,
Podul 6 Octombrie, potrivit unui corespondent CNN.
Trupele au reţinut, deja, persoane care părăseau Piaţa,
îndreptând armele spre acestea şi obligându-le să se culce la
pământ.
Potrivit datelor oficiale, furnizate de Guvern, bilanţul
răniţilor a crescut. Ministrul Sănătăţii a anunţat, citat de presa
oficială, că numărul persoanelor rănite în timpul violenţelor a
ajuns la 896. El a mai precizat că în aceste confruntări au fost
ucise opt persoane. (Valentin Vidu,
valentin.vidu@mediafax.ro)
UPDATE
5: Sediul Securităţii de Stat din oraşul
egiptean El-Arish, vizat de o rachetă antitanc
O rachetă antitanc a fost lansată vineri asupra sediului
Securităţii de Stat din oraşul egiptean El-Arish, situat în
apropierea frontierei cu Fâşia Gaza, au anunţat martori şi o sursă
din serviciile de securitate, citate de AFP.
Egiptul se confruntă de la 25 ianuarie cu o mişcare de
contestare fără precedent, care solicită plecarea de la putere
apreşedintelui Hosni Mubarak.
Mii de egipteni au început să se adune vineri la Cairo, pentru a
cere plecarea lui Mubarak, care refuză să demisioneze afirmând că
se teme de “haos”, după violenţele mortale între opozanţi şi
susţinători ai regimului său.
Mişcarea de contestare lansată la 25 noiembrie a făcut apel la
mobilizare generală după rugăciunea de vineri, pentru ceea ce a
numit “vinerea plecării”, şi speră să reunească un milion de
persoane, în cea de-a 11-a zi a unei revolte populare care s-a
soldat cu cel puţin 300 de morţi şi mii de răniţi, potrivit ONU.
(Ioana Bojan, ioana.bojan@mediafax.ro)
UPDATE
4: Scenariile din România, Iran şi
Indonezia s-ar putea repeta în Egipt – experţi
Criza politică din Egipt ar putea evolua după trei scenarii -
preluarea puterii de către o mişcare islamistă, o tranziţie spre
democraţie dificilă sub controlul armatei sau aplicarea modelului
iniţial al revoluţiei române din 1989, apreciază analişti citaţi de
ediţia online a Washington Post.
Chiar şi în era Twitter, rezultatul final probabil nu va fi
cunoscut decât peste câteva săptămâni. A durat patru săptămâni
pentru ca şahul din Iran să se retragă de la putere pe fondul
revoltelor. În Egipt, orice tranziţie spre democraţie necesită
unele modificări constituţionale. Următorul scrutin prezidenţial
este programat pentru luna septembrie.
Şahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, era, la fel ca şi
preşedintele Hosni Mubarak, un exponent al puterii americane în
Orientul Mijlociu care menţinea relaţiile cu Israelul. Însă când a
fost înlăturat după proteste violente, puterea a fost preluată de
elita teocratică a ayatollahului Ruhollah Khomeini. Chiar dacă nu
există niciun lider islamist egiptean în exil, unii experţi sunt
preocupaţi în legătură cu posibilitatea ca mişcarea islamistă să
preia puterea la Cairo. În Egipt s-ar putea repeta însă scenariul
indonezian, în care tranziţia spre democraţie şi stabilitate să se
deruleze sub controlul armatei.
Un al treilea scenariu ar fi cel românesc. “Revoluţionarii
români l-au înlăturat de la putere pe dictatorul Nicolae Ceauşescu
în 1989 şi l-au executat, dar, în doar câteva luni, armata şi elita
comunistă au reuşit să îşi asigure supravieţuirea, iar noul
preşedinte, fost aliat al lui Ceauşescu, a obţinut 85 la sută din
voturi în scrutinul din mai 1990″, notează Washington Post.
În Egipt, serviciile de securitate – armata, forţele
paramilitare, Garda Naţională şi altele – au aproximativ un milion
de membri. Este posibil ca elita politică actuală să se infiltreze
treptat în rândurile opoziţiei, transformându-l pe Hosni Mubarak
într-o personalitate a tranziţiei care ar oferi ideea de
schimbare.
“România a fost salvată de faptul că a dorit să devină membră a
NATO şi a Uniunii Europene, astfel că, treptat, au fost construite
sisteme de guvernare mai democratice. Dar astfel de avantaje nu
sunt disponibile în momentul de faţă în Egipt”, subliniază
Washington Post. (Mihai Draghici,
mihai.draghici@mediafax.ro)
UPDATE
3: Hosni Mubarak susţine că ar vrea să
demisioneze, dar îi este teamă că ţara ar plonja în
haos
Preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, a declarat joi, într-un
interviu acordat lui Christiane Amanpour, că vrea să demisioneze,
dar “nu poate de teamă că ţara ar plonja în haos”, relatează ABC
News.
Într-un interviu de 30 de minute acordat jurnalistei Chirstiane
Amanpour la palatul prezidenţial din Cairo, Mubarak a declarat că
s-a săturat să mai fie preşedinte şi ar vrea să demisioneze acum,
dar nu poate de teamă că ţara ar putea plonja în haos.
Preşedintele egiptean s-a declarat tulburat de violenţele din
piaţa Tahrir din ultimele zile, dar a precizat că nu Guvernul său
este responsabil de ele, ci Fraţii Musulmani, susţine jurnalista
americană.
“Am fost foarte nefericit în legătură cu ziua de ieri. Nu vreau
să mai văd egipteni bătându-se între ei”, a precizat Mubarak,
potrivit lui Amanpour.
Întrebat cum se simte când oamenii îi strigă insulte şi
scandează că vor să plece, el a declarat: “Nu îmi pasă ce spun
oamenii despre mine. Acum îmi pasă de ţara mea, îmi pasă de
Egipt”.
Mubarak a afirmat, de asemenea, că după discursul în care
anunţat că nu va mai candida la preşedinţie s-a simţit uşurat.
Preşedintele egiptean rămâne pentru moment în palatul
prezidenţial împreună cu familia, bine păzit de trupe înarmate,
tancuri şi sârmă ghimpată.
Întrebat cum răspunde apelurilor voalate ale Statelor Unite de a
demisiona mai repede, el a declarat că i-a spus preşedintelui
american Barack Obama: “Nu înţelegeţi cultura egipteană şi ce s-ar
întâmpla dacă aş demisiona”. “Nu voiam să mai candidez. Nu am vrut
ca Gamal să fie preşedinte după mine”, a declarat el, în timp ce
fiul său, Gamal, se afla în aceeaşi încăpere.
(Mediafax)
UPDATE
2: Oficiali americani şi egipteni discută
planuri pentru demisia imediată a lui Hosni Mubarak -
presă
Administraţia americană discută cu oficiali egipteni o propunere
care prevede demisia imediată a preşedintelui Hosni Mubarak şi
preluarea puterii de către un guvern de tranziţie condus de
vicepreşedintele Omar Suleiman, cu sprijinul armatei egiptene,
relatează New York Times, în ediţia online.
Deşi Mubarak respinge ideea unei demisii imediate, oficiali de la
Washington şi Cairo continuă să discute un plan conform căruia Omar
Suleiman, susţinut de generalul Sami Enan, comandantul forţelor
armate egiptene, şi mareşalul Mohamed Tantawi, ministrul Apărării,
ar urma să înceapă imediat un proces de reformă constituţională, au
afirmat surse din cadrul administraţiei americane şi diplomaţi
arabi.
Conform planului, guvernul de tranziţie ar urma să invite membri ai
mai multor grupuri de opoziţie, inclusiv ai grupării Fraţilor
Musulmani, să colaboreze pentru a modifica sistemul electoral
egiptean, într-un efort care să asigure desfăşurarea unui scrutin
liber şi corect în septembrie.
Surse din cadrul administraţiei americane au afirmat că această
propunere este una dintre cele câteva opţiuni discutate cu oficiali
de rang înalt egipteni, într-un efort de a-l convinge pe Mubarak să
demisioneze, însă au avertizat că rezultatul discuţiilor depinde de
mai mulţi factori, printre care se numără şi prevederile
Constituţiei egiptene, dar şi evoluţia protestelor de stradă.
Unii dintre oficialii americani citaţi de New York Times au
precizat că nu există indicii potrivit cărora Suleiman sau armata
egipteană ar intenţiona să renunţe la sprijinul pentru preşedintele
egiptean.
UPDATE:
SUA au informaţii că Ministerul egiptean de Interne este
implicat în atacurile asupra jurnaliştilor
Statele Unite au informaţii care sugerează că Ministerul egiptean
de Interne este implicat în atacurile împotriva jurnaliştilor care
relatează despre revoltele din această ţară, au anunţat joi
oficiali din cadrul Departamentului american de Stat, citaţi de
CNN.
Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor a întocmit o listă cu
jurnaliştii care au suferit diverse abuzuri în Egipt. Astfel,
Washington Post a anunţat că a aflat din mai multe surse că şeful
biroului său din Cairo, Leila Fadel, şi fotografa Linda Davidson se
află printre jurnaliştii reţinuţi joi dimineaţă.
The New York Times a anunţat joi că doi dintre reporterii săi au
fost eliberaţi după ce au fost deţinuţi peste noapte la Cairo.
Jurnalista Sonia Verna de la cotidianul canadian Globe and Mail a
scris pe Twitter că a fost luată “într-un fel de custodie”, după
care a anunţat că a fost deţinută de armată timp de trei ore.
CNN-IBN a anunţat că jurnalistul său Rajesh Bharadwajm a fost
“luat” din piaţa Tahrir de forţele armate. Un producător BBC a
scris pe Twitter că Margaret Evans, un reporter al CBC, a fost
obligată să predea echipamentul său forţelor armate în piaţa
Tahrir.
Cel puţin patru jurnalişti spanioli au fost atacaţi la Cairo. Joan
Roura, corespondent pentru TV3, o televiziune catalană, a fost
atacat de presoane care încercau să îi fure telefonul mobil în
timpul unei transmisiuni în direct. Au fost denunţate atacuri şi
împotriva lui Sal Emergui, corespondent al postului de radio
catalan RAC1, Gemma Saura, corespondentul ziarului La Vanguardia,
şi Mikel Ayestaran, corespondentul ziarului Vocento/ABC.
Mulţi jurnalişti care lucrau pentru mass-media publică sau aservită
Guvernului au refuzat să mai lucreze în urma presiunilor exercitate
asupra lor de a nu relata despre violenţele împotriva
demonstranţilor, susţine Comitetul pentru protecţia
jurnaliştilor.
Abuzurile împotriva jurnaliştilor străini se intensifică
la Cairo
Numeroşi jurnalişti care relatau despre confruntările sângeroase de
la Cairo dintre susţinătorii şi opozanţii preşedintelui egiptean
Hosni Mubarak s-au plâns de violenţele îndreptate asupra lor, mulţi
dintre ei fiind bătuţi, reţinuţi sau intimidaţi, relatează
AFP.
Pe străzile capitalei egiptene, presa a început să fie vânată. Cine
se plimbă cu o cameră de luat vederi sau un aparat de fotografiat
este rapid atacat de bărbaţi în civili favorabili preşedintelui
Hosni Mubarak şi, într-o măsură mai mică, de manifestanţii
antiguvernamentali din ce în ce mai nervoşi.
“Cine sunteţi? Pot să vă văd actele?”, solicită violent un
manifestant anti-Mubarak în piaţa Abdelmoneim Ryad, teatrul mai
multor confruntări violente, în cursul nopţii de miercuri spre
joi.
“Jurnaliştii nu au făcut nimic aici! Aţi divulgat informaţii
strategice dezvăluind numărul opozanţilor baricadaţi în piaţă”,
acuză el, adresându-se unui reporter al AFP. Incidentul nu a mers
însă mai departe.
Dar în jurul pieţei emblematice a revoltei, poliţişti în civili şi
o mulţime loială preşedintelui atacă direct, începând de miercuri,
jurnaliştii.
Un jurnalist străin a declarat pentru AFP că a fost reţinut de
bărbaţi în civil şi de doi soldaţi, apoi dus pe o străduţă unde se
afla un bărbat legat, cu bustul gol, acoperit de hematoame, cu
sânge pe tot corpul.
“Un tânăr militar mi-a spus în arabă: «Aşa vrei să mori?»”, a
declarat acest reporter.
“Am fost atacat de cetăţeni normali care stăteau la coadă la un
ghişeu automat, am fost nevoit să mă debarasez de două carduri de
memorie pentru a-mi salva viaţa şi pe cea a şoferului. Un poliţist
a reuşit să calmeze mulţimea”, a declarat un fotograf al AFP.
Jurnalişti străini au afirmat pe site-ul de microblogging Twitter
că au fost împiedicaţi, joi, să filmeze de la hotelul Hilton, care
oferă o perspectivă amplă asupra pieţei.
Trei jurnalişti ai televiziunii publice poloneze TVP au fost
reţinuţi de poliţie, joi, la Cairo. Doi dintre ei au fost eliberaţi
ulterior.
O echipă a jurnalistului postului american de televiziune CNN,
Anderson Cooper, a fost bruscată de susţinători ai preşedintelui
Mubarak, care l-au bătut pe Cooper fără ca militarii, aflaţi în
apropiere, să intervină, potrivit televiziunii.
Un jurnalist grec şi un fotograf au fost bătuţi miercuri de
manifestanţi cu crose de golf în apropierea pieţei Tahrir.
Corespondentul postului de danez de televiziune TV2, Steffen
Jensen, a fost, de asemenea atacat în aceeaşi zi de manifestanţi
care purtau pancarte pro-Mubarak.
“Eram înconjurat de un grup de susţinători ai lui Mubarak, care
voiau să îmi ia telefonul mobil, camera de luat vederi şi
paşaportul, ceea ce am refuzat. Atunci m-au lovit cu pumnii şi cu
un baston”, a povestit el pentru agenţia daneză Ritzau.
Jurnalişti olandezi au fost ameninţaţi de susţinătorii lui Mubarak,
au semnalat redacţiile lor pe site-urile lor de Internet.
Tarek el-Shami, corespondent al postului de televiziune american în
limba arabă al-Hourra, a afirmat joi în direct: “Încă suntem
ameninţaţi, vagabonzi şi criminali sunt încă la parterul
clădirii”.
“Nu ştim dacă vom rămâne sau dacă vom pleca”. Regimul “vrea ca
jurnaliştii să intre în panică pentru a nu-şi mai asuma misiunea”,
a adăugat el.
Doi jurnalişti ai postului de televiziune rus Zvezda, arestaţi
miercuri pentru că nu au respectat restricţiile de circulaţie, “au
fost găsiţi (de diplomaţii ruşi) într-o secţie a serviciului de
contraspionaj militar”, a declarat Ministerul rus de Externe.
Numeroase incidente “au prejudiciat siguranţa mai multor jurnalişti
francezi, de la posturile de televiziune TF1, France2, BFMTV,
France 24, M6 şi ai cotidianului Le Monde”, a subliniat purtătorul
de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Bernard Valero.
Şi postul de televiziune franco-german Arte a rămas fără veşti de
la unul dintre reporterii săi, Wissam Charaf, trimis special la
Cairo, arestat de armata egipteană.
Televiziunea publică suedeză SVT a anunţat joi că nu are nicio
informaţie despre unul dintre jurnaliştii săi trimişi la Cairo,
Bert Sundstroem, şi că presupune că acesta a fost reţinut de
militarii egipteni.
Joi, un jurnalist al televiziunii belgiene flamande VTM şi
cameramanul lui au fost reţinuţi la Cairo “la un punct de control”,
după care au fost eliberaţi.
“Alţi şase jurnalişti au fost, de asemenea, arestaţi împreună cu
ei. Ei au fost duşi într-un alt loc cu o camionetă şi, ulterior,
eliberaţi”, a explicat un oficial din cadrul VTM.
Trei jurnalişti israelieni au fost reţinuţi, apoi eliberaţi, a
anunţat miercuri Ministerul israelian de Externe.
Un reporter turc a fost bătut de susţinătorii lui Hosni Mubarak,
joi, în apropiere de piaţa Tahrir.
Miercuri, armata egipteană a intervenit în acelaşi loc pentru a
salva un cameraman al televiziunii publice Radio-Canada.
Şi un jurnalist al AFP a fost nevoit să solicite protecţia armatei
din cauza agresivităţii militanţilor favorabili regimului.
Doi reporteri suedezi ai cotidianului Aftonbladet au fost, de
asemenea, atacaţi de mulţime în cursul unui reportaj realizat
într-un cartier sărac din Cairo, după care au fost eliberaţi,
câteva ore mai târziu, de un militar.
Al-Jazeera, Al-Arabiya, ABC News, CNN, France 2, France 24, TF1,
Radio-Canada, Le soir, lista instituţiilor media ai căror reporteri
au fost bătuţi sau reţinuţi nu încetează să se lungească.
Mai mulţi jurnalişti “au fost atacaţi direct de susţinători ai
şefului statului şi de poliţişti infiltraţi”, a depâns Reporters
sans frontières (RSF).
(Iuliana Enache, iulia.enache@mediafax.ro, Alexandra Fusoi,
alexa@mediafax.ro)
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
