Arestările din Vama Siret, copia acţiunii Ploieşti 2006 şi Otopeni 2007. Vezi aici ce au păţit cei 21 de vameşi din Otopeni acuzaţi că au comis 8.121 de fapte de corupţie Foto: Mediafax
Cazul poliţiştilor de frontieră şi al vameşilor de la Siret pare
tras la indigou după alte două dosare instrumentate de DNA: cel al
vameşilor de la Otopeni(rechizitoriu finalizat în 2007, când a fost
trimis instanţei de judecată) şi cel al vameşilor de la Ploieşti
(rechizitoriu finalizat în 2006, când a fost trimis instanţei de
judecată). Potrivit procurorilor, 21 de vameşi de la
Otopeni au comis în mai puţin de un an de zile 8121 fapte de
corupţie. La rândul lor, cei 16 vameşi de la Ploieşti
refuzau să dea liber mărfurilor prin vamă până nu primeau şpagă:
bani, vin, miere, îmbrăcăminte, încălţăminte.
Deşi au trecut patru şi, respectiv, trei ani de când au ajuns pe
masa judecătorilor, ambele dosare nu au primit până acum nici o
sentinţă.
Vă prezentăm în continuare stadiul celor două cauze.
publicitate
1) Dosarul vameşilor de la Otopeni
• Data
finalizării rechizitoriului: decembrie 2007
•
Inculpaţi: 21 de vameşi de la Biroul Vamal
Otopeni
•
Acuzaţiile: luare de mită şi primire de foloase
necuvenite
• Cât au stat în
arest: zero zile, pentru că judecătorii nu au admis
cererea de arestare preventivă
• Stadiul
dosarul: faza de judecată la prima instanţă, respectiv
Tribunalul Buzău (nu s-a pronunţat nici o sentinţă)
• Ce s-a
întâmplat până acum în dosar: 21 de termene de judecată;
în plus, dosarul a fost suspendat de două ori pentru că s-au
ridicat excepţii şi a fost trimis la Curtea Constituţională, unde a
stat, în total, un an şi jumătate
2) Dosarul vameşilor de la Ploieşti
• Data
finalizării rechizitoriului: decembrie 2006
•
Inculpaţi: 16 vameşi de la Biroul Vamal
Ploieşti
•
Acuzaţiile: luare de mită
• Cât au stat în
arest: unii dintre ei au fost arestaţi preventiv 29 de
zile, după care au fost eliberaţi, iar alţii nu au primit deloc
mandate de arestare
• Stadiul
dosarul: faza de judecată la prima instanţă, respectiv
Tribunalul Ploieşti(nu s-a pronunţat nici o sentinţă)
• Ce s-a
întâmplat până acum în dosar: 57 de termene de
judecată
Vameşii de la Otopeni, 8121 fapte de corupţie în
perioada decembrie 2005 – septembrie 2006
În actul de inculpare al procurorilor se arată că cei 21 de
lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Otopeni au săvârşit, în
perioada decembrie 2005 – septembrie 2006, în total,8.121
de fapte de corupţie (luare de mită şi primire de foloase
necuvenite) primind, în total, suma de 81.470 RON.
Redăm în continuare principalele aspecte constate de
procurori, aşa cum rezultă din documentele oficiale ale
DNA:
• “Ancheta efectuată în
cauză a evidenţiat existenţa, în cadrul Biroului Vamal Otopeni, a
unui mecanism infracţional de mari proporţii în care darea
şi luarea de mită nu numai că deveniseră obicei, dar au căpătat
caracterul unor acţiuni fireşti, cotidiene.
În concret, angajaţi ai unor firme de comisionari vamali au dat,
în mod repetat, diferite sume de bani lucrătorilor vamali, pentru
a-i determina să îndeplinească sau după caz să nu îndeplinească
acte privitoare la îndatoririle lor de serviciu. Spre
exemplu, s-a ajuns chiar la situaţia în care, neavând suma
“potrivită” de 10 RON cât se plătea în general pentru verificarea
fiecărei declaraţii vamale, mituitorii să ceară “rest” lucrătorilor
vamali. Au fost înregistrate situaţii în care anumiţi
lucrători vamali le atrăgeau atenţia comisionarilor când “uitau” să
le dea mită pentru lucrările vamale supuse controlului.
• La Biroul Vamal
Otopeni au desfăşurat activităţi 54 de firme de comisionariat
vamal, însă cercetările au evidenţiat cu preponderenţă oferirea
mitei şi a foloaselor necuvenite doar din partea angajaţilor a două
societăţi comerciale. În cursul anchetei penale a fost
folosit un investigator sub acoperire autorizat să acţioneze de
către Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a
corupţiei şi care a desfăşurat activităţi de comisionariat vamal în
cadrul Biroului Vamal Otopeni. Sistemul infracţional creat
a impus angajaţilor firmelor de comisionariat vamal să dea mită
lucrătorilor vamali pentru a nu se ajunge la întârzieri
nejustificate în cadrul procedurilor vamale.
• În mod normal,
lucrările aflate la un compartiment vamal sunt verificate de către
lucrătorul vamal, în ordinea depunerii lor. În realitate, din
probe, s-a stabilit că, de exemplu, o declaraţie vamală care
urmează să fie repartizată de la compartimentul Repartiţie-selecţie
la compartimentul Control documentar poate deveni din prima
ultima. De asemenea, într-un alt exemplu, declarantul vamal
poate aştepta timp îndelungat până când lucrătorul vamal se
deplasează la locul unde se află marfa pentru a efectua controlul
fizic, dacă nu este “stimulat”. Durata mare de timp în care s-ar
putea desfăşura procedurile vamale poate avea drept consecinţe fie
achitarea unor taxe suplimentare pentru depozitarea mărfurilor în
locurile special amenajate, fie pierderea de către comisionarii
vamali a clienţilor (importatori) deoarece interesul societăţilor
comerciale este de a intra cât mai repede cu putinţă în posesia
mărfurilor (din cauză perisabilităţii sau perioadei de valabilitate
sau din necesitatea respectării termenelor stipulate în contractele
încheiate de către firmele importatoare cu alţi beneficiari).
• O altă situaţie este
cea în care declarantul vamal ar trebui să refacă sau să completeze
datele sau documentele vamale, fapt ce ar determina întârzieri în
desfăşurarea procedurilor vamale (cu consecinţele prezentate mai
sus, inclusiv aplicarea de sancţiuni contravenţionale). Mituirea
lucrătorii vamali avea drept scop să-i determine pe aceştia să “nu
observe” neregulile existente în declaraţiile vamale supuse
controlului sau să nu ceară documente suplimentare.”
Ce mită primeau vameşii ploieşteni: bani, vin, pungi cu
miere, cafea, bluze, cămăşi şi încălţăminte
Procurorii DNA au avut în vedere infracţiunile săvârşite de
lucrătorii vamali în perioada 2004 – 2006. Redăm în continuare
principalele fapte aşa cum sunt prezentate în documentele oficiale
ale parchetului:
• “Din probele
administrate de procurori a rezultat că, în perioada 2004 -
august 2006, cei 16 inculpaţi – lucrători vamali – de la Biroul
Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi
bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita (urgenta)
îndeplinirea formalităţilor vamale. Printre declaranţii
vamali se numără şi inculpata Simionescu Lucia, angajată a
societăţii de comisionariat vamal Unitehnica SA, care, în repetate
rânduri, a dat bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul
Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid
documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care
efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în
relaţia cu vama. De asemenea, din anchetă a rezultat şi faptul că
inculpata Stănilă Justina, în calitate de declarant vamal la
societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate
rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta
în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta
(întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.
• Probatoriul
administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut
loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în
ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu
fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns
astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de
serviciu o sursă constantă de venituri ilicite.
• Printre
stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numără refuzul de
a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar
fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor
de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale
răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era
acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră
anterior.
• Din probele
administrate a mai rezultat că, pentru îndeplinirea formalităţilor
vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod
direct sau prin intermediul declaranţilor vamali ) au fost obligate
să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai
rapid. Mita era dată, fie sub formă de sume de bani, fie în
bunuri cum ar fi de exemplu sticle de vin, pungi cu miere, pungi de
cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti de firmă,
produse cosmetice, încălţăminte.
• Fiecare declarant
vamal îşi are clienţii săi (societăţi comerciale), care odată cu
lăsarea documentelor pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsa
declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între
300.000-800.000 ROL, sau bunuri pentru a le da vameşilor care
lucrau documentele respective.
În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu
dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a
încetini circuitul declaraţiilor vamale.
Tot din analiza probelor se desprinde ideea că darea şi
luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii
vamal, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu în
biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în
birou se aflau persoane străine”.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
