O NOUĂ VARIANTĂ A FILMULUI CU TRIBUL PIERDUT DE PE AMAZON. Cum arată şi cum trăiesc “ultimii oameni liberi ai Planetei” – SPECIAL
De acolo de sus, din
avion, “ultimii
oameni liberi ai planetei” se vedeau ca nişte păpuşi
mişcătoare,
vopsite în roşu, despuiate
şi pictate pe faţă. Când avionul guvernului brazilian a trecut pe
deasupra lor, de la un kilometru, unii au înlemnit cu ochii pe cer,
alţii au început să tragă cu arcul. În filmul difuzat de BBC acum
câteva zile se văd limpede şi casele: în formă de corturi mai
lungi, construite din ierburi şi aşezate unele în prelungirea
celorlalte. Indienii necunoscuţi trăiesc în pădurile tropicale ale
Amazonului, la graniţa Braziliei cu
Peru.
Tribul poate oricând dispărea din cauza defrişărilor ilegale
pornite din Peru. Tăietorii de lemne peruani sosiţi aici pot aduce
inclusiv boli infecţioase – or, indienii pot muri din cauza unei
simple gripe, aşa cum s-a mai întâmplat în alte
triburi.
“Sălbaticii” din imaginile
filmate au părul tuns pe frunte şi mai lung în spate, la fel
ca indienii Panaon şi au apărut ţinând coşuri pline cu manioc,
papaya, legume, peşte, vânat, toate acoperite cu frunze de banane.
Se pare că tribul ar avea în jur de 150 de persoane,
dar nu se ştie nimic despre limbă, obiceiuri şi viaţa indienilor de
acolo. Un singur lucru se cunoaşte: faţă de alte triburi ale lumii
care au mai avut contact cu lumea civilizată, acesta n-a avut nici
un fel de legătură. Deşi unii specialişti brazilieni ştiau de
existenţa acestui trib de zeci de ani, până acum nici unul n-a
intrat în mijlocul lor. Imediat cum au apărut pe BBC, imaginile au
făcut înconjurul lumii. Aceasta a fost, de fapt, şi intenţia
guvernului brazilian, care a început şi o campanie de salvare a
acestora.
publicitate
“Este
incredibil. Aceşti oameni există în secolul 21. Viitorul lor nu mai
depinde de ei, ci depinde de noi, de conştiinţa noastră. E
important pentru umanitate că aceşti oameni există. Ei ne arată că
este posibil să trăim şi într-un alt mod. Ei sunt ultimii oameni
liberi de pe planetă”, se arată în filmul BBC, care-l citează pe
Jose Carlos Meirelles, membru al departamentului pentru problemele
triburilor din Guvernul brazilian. Principala sa ocupaţie este
aceea de a demonstra că aceste triburi chiar există, un fapt pe
care unele guverne, aflate sub presiunea companiilor care
exploatează resursele bazinului amazonian, refuză să-l
accepte.
VEZI AICI
FILMUL BBC:
PRIMUL FILM CU
TRIBUL PIERDUT DE PE AMAZON, făcut public. “Ultimii oameni liberi
de pe Planetă” privesc împietriţi spre cer la avionul echipei de
televiziune
Cei mai vulnerabili oameni de pe
planetă: şi o simplă gripă îi ucide
Acesta nu este singurul trib din
Brazilia, ci mai trăiesc izolate încă alte 67 de triburi. “Cei care defrişează vor distruge şi acest
trib. Guvernul din Peru trebuie să-i oprească înainte să
fie prea târziu. Este nevoie să le protejăm teritoriul. Oamenii din
aceste imagini fac parte dintr-un trib care prosperă. Trebuie
lăsaţi să facă singuri alegerile legate de viitorul lor”, a spus
Stephen Corry, directorul organizaţiei Survival International, care
luptă pentru drepturile acestor triburi.
În general,
triburile din Amazon sunt bine organizate, prospere, cultivă legume
şi fructe, plantează bumbac, pescuiesc, vânează tapiri, porci
sălbatici, căprioare şi maimuţe. Se apără cu arcuri şi folosesc
macete. Cu toţii par foarte puternici, sănătoşi şi fericiţi cu
viaţa pe care o duc.
•
Preşedintele peruan Alan
Garcia, însă, a spus ca
aceste triburi nu există, după ce a preluat
conducerea în 2006.
•
La polul opus, Brazilia a delimitat
câteva teritorii din pădurea Amazonului, pentru ca a-i proteja pe
membrii triburilor. Pământul pe care trăiesc aceştia este dorit
pentru resursele foarte bogate (lemn, ferme, minerit şi multe
altele), arată asociaţiile care le protejează.
Potrivit organizaţiei Survival International,
oamenii din aceste triburi trebuie să fie protejaţi fiindcă sunt
“cei mai
vulnerabili de pe planetă”. Apoi, pentru limba lor, unică, şi
pentru cunoştinţele pe care le au despre medicină, plante şi
animale. Dacă ei ar dori să intre în contact cu lumea, vor găsi o
cale de a o face, de aceea nu trebuie forţaţi, se mai arată pe
site-ul organizaţiei.
Alte triburi din Amazon care au intrat în contact
cu lumea civilizată n-au fost prea fericite: de pildă, nu demult patru membri ai unui trib peruvian au murit fiindcă un
jurnalist englez le-a adus gripa în comunitate. Apoi, după ce a
fost contactat prima dată în 1996, mai mult de jumătate din tribul
peruan Murunahua a murit din cauza diverselor boli ale
civilizaţiei. Cu totul, indienii brazilieni numără
acum circa 350.000 de persoane, faţă de 5 milioane, câţi erau când
au sosit peste ei primii europeni.
Pădurile cu ploi abundente din
Amazon emit gaze cu efect de seră din cauza
secetelor
În ceea ce priveşte defrişările ilegale din
pădurile Amazonului, situaţia este destul de tristă. La asta s-a
adăugat şi faptul că anul trecut bazinul a fost lovit de o secetă
puternică, peste cea din 2005. Acesta era considerată ultima cea mai
lungă secetă, “cu probabil mai mulţi copaci pierduţi”, se arată pe
site-ul BBC. Potrivit aceleiaşi surse, seceta din 2005 era
considerată “un eveniment întâmplat o dată la un secol”. Atunci,
seceta a acoperit o zonă de circa 2
milioane kilometri pătraţi. În 2010, însă, seceta a acoperit
3 milioane de kilometri
pătraţi şi a coborât fluviul Amazon la cele mai scăzute
debite din ultima jumătate de secol. Ca urmare, peste 20 de mari
localităţi au declarat stare de urgenţă.
În anii secetoşi, Amazonul se schimbă,
nu mai absoarbe dioxid de carbon, ci emite, mai notează BBC.
Astfel, “zilele în care pădurea amazoniană diminua
impactul creşterii gazelor cu efect de seră sunt pe sfârşite”.
Cercetătorul şef Simon Lewis de la
University of Leeds a declarat pentru BBC că “dacă în zonă
vor fi mai multe secete, atunci pădurile cu ploi abundente din
Amazon nu vor mai fi sursă importantă de reducere a încălzirii
globale, ci o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră”.
Astfel, se estimează că din cauza secetei de anul
trecut s-ar fi eliberat 8 miliarde
de tone dioxid de carbon, raportate la un număr mai mare de ani.
Adică la fel de mult ca emisiile anuale cumulate ale Chinei şi ale
Rusiei.
Acasă la triburile Amazonului.
Fiecare al patrulea copac al lumii creşte în pădurile de
aici
Dar să vedem cum arată “casa” triburilor de indieni
din Amazon. Pădurea ecuatorială amazoniană mai este numită şi
“plămânii planetei”, având ca întindere 8,5 milioane de kilometri
pătraţi. Se consideră că la fiecare patru arbori din lume unul se
află în Amazonia. În junglă cresc arbori gigantici, înalţi chiar şi
de 60 de metri, palmieri, tufişuri dese şi alte 3.000 de varietăţi
de arbori despre care încă se cunoaşte foarte puţin. Unii arbori au
şi 250 de ani. Jungla atât de deasă, încât viaţa sălbatică se
desfăşoară în mare măsură sus, departe de sol, la nivelul
coronamentului. Cu totul, în pădurile Amazonului există 180 de
specii diferite de plante pe hectar.
Iată numai un fragment din
enciclopedia “100 Most Beautiful National Parks of the World”
unde se prezintă o bucată infimă din frumuseţea locului unde
trăiesc triburile: “Pentru a se apropia cât mai mult de lumină,
epifitele (fac parte din familia orhideelor) cresc pe crengile
arborilor, adunând fiecare picătură de umezeală care se prelinge pe
frunzele lor în formă de pâlnie. Aceste miniaturale bazine de
acumulare construite din frunze reprezintă ele însele un ecosistem,
fiind căminul pentru un număr important de mici animale, mai ales
broaşte şi insecte”.
În 1989, Al
Gore spunea: “Contrar la ceea ce cred brazilienii, Amazonia nu
este proprietarea lor, ea aparţine tuturor”.
Dumneavoastră cum credeţi
că ar trebui procedat cu tribul necunoscut descoperit în pădurile
Amazonului?
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
