Cazul “Mădălina Manole” a fost închis. Vezi la ce concluzii au ajuns procurorii
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au dispus
neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de omor în cazul
decesului Mădăline Manole şi continuă cercetările faţă de Cristian
Urziceanu, cel care ar fi vândut Furadanul cu care s-a sinucis
cântăreaţa.
Parchetul Tribunalului Bucureşti a anunţat, joi, că prin
rezoluţia nr. 2675/P/2010 din 19 ianuarie 2011 s-a dispus
neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de omor,
“întrucât decesul numitei Mircea Magdalena Anca nu a fost
consecinţa vreunei fapte prevăzute de legea penală”.
publicitate
Totodată, s-a dispus continuarea cercetărilor faţă de
inculpatul Cristian Urziceanu, pentru infracţiunea de trafic de
substanţe toxice.
Procurorii au reţinut, în cuprinsul soluţiei, că, potrivit
raportului de autopsie medico-legală întocmit de Serviciul de
Medicină Legală Ilfov, moartea Magdalenei Anca Mircea – cunoscută
publicului drept Mădălina Manole – a fost violentă.
“Ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute
consecutivă intoxicaţiei cu carbofuran. Calea de
pătrundere a toxicului a fost digestivă (orală). La autopsie s-a
constatat o leziune traumatică (plagă contuză parietală stânga cu
infiltrat sanguin epicranian subiacent) care s-a putut produce cel
mai probabil prin lovire de plan dur în cadrul stării de rău care a
premers decesului, nu are legătură cu mecanismul de producere al
morţii şi pentru care sus-numita ar fi necesitat opt-nouă zile de
îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de supravieţuire”, arată
procurorii într-un comunicat de presă, citând din raportul de
autopsie.
De asemenea, procurorii au mai reţinut că prin raportul de
expertiză din septembrie 2010, întocmit de Institutul de
Criminalistică din Poliţia Română, concluziile au fost că:
“flaconul din material plastic cu inscripţia “Pesticide” conţine
suspensie apoasă de carbofuran, respectiv aproximativ 680 grame de
substanţă constituită în majoritate din apă şi carbofuran (pesticid
carbamic), ca substanţă activă; paharul din sticlă conţine pe
interior carbofuran, din acesta s-a colectat o cantitate de 0,449
grame substanţă solidă, constituită în majoritate din substanţa
activă carbofura; urmele de substanţă ridicate de pe cadavru, din
apropierea acestuia şi de pe forfecuţa cu mânere din plastic de
culoare roşie conţin carbofuran”.
Substanţa solidă aflată în flaconul din material plastic cu
inscripţia “Pesticide” este aceeaşi cu substanţa solidă
identificată pe interiorul paharului din sticlă şi cu substanţa
identificată în urmele materie recoltate de pe forfecuţa cu mânere
din plastic de culoare roşie şi în urmele materie ridicate de pe
cadavru şi din apropierea acestuia, au mai precizat procurorii.
Carbofuranul este o pulbere de culoare albă, fără miros, foarte
puţin solubilă în apă. Aceasta se condiţionează sub formă de
suspensie în apă, la care se adaugă un colorant roz pentru marcare
(atenţionare). Carbofuranul este substanţa activă a pesticidului
Furadan. Conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate
pentru a fi utilizate în România, carbofuranul face parte din grupa
I de toxicitate, “produse extrem de toxice, care conţin substanţă
activă cu doza medie letală (DL 50) sub 50 mg/kg corp”.
Totodată, procurorii au reţinut că, potrivit raportului de
constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică din 11 octombrie 2010
al Serviciul Criminalistic din Poliţia Capitalei, una
dintre urmele digitale ridicate de pe flaconul din plastic cu
menţiunea “Pesticide”, găsit în apropierea cadavrului, a fost
creată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a Mădălinei
Manole
“Cu privire la celelalte trei urme ridicate s-a concluzionat că
nu conţin suficiente elemente dactiloscopice individuale necesare
identificării persoanelor care le-au creat”, mai scriu procurorii
în cuprinsul soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
În cauză a fost efectuată şi o constatare
tehnico-ştiinţifică cu privire la un înscris olograf, nedatat şi
nesemnat, rezultând că acesta a fost redactat de către Mădălina
Manole.
“Astfel, pentru comparaţie au fost avute în vedere mai multe
înscrisuri, inclusiv scripte obţinute din arhivele Serviciului
Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Otopeni şi Serviciului
Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple
Bucureşti, respectiv cererea pentru eliberarea actului de
identitate completată şi semnată de Mircea Magdalena Anca la data
de 05.08.2008 şi cererea olografă, datată 01.10.2002, prin care a
solicitat eliberarea unui paşaport turistic. Concluziile raportului
de constatare tehnico-ştiinţifică au fost în sensul că scrierea de
pe toate înscrisurile avute la dispoziţie a fost executată de către
aceeaşi persoană, precum şi că înscrisul în cauză nu prezintă
modificări şi nu a fost realizat prin imitare”, au precizat
procurorii. (Mediafax)
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
