CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
Cele 7 oraşe-minune ale viitorului
Cele 7 oraşe-minune ale viitorului
Cele 7 oraşe-minune ale viitorului
Cele 7 oraşe-minune ale viitorului
Cele 7 oraşe-minune ale viitorului
Cele 7 oraşe-minune ale viitorului
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea aşa cum o ştim. MULTIMEDIA
CELE 7 ORAŞE MINUNE ALE VIITORULUI. Proiectul unui român, printre construcţiile care vor schimba definitiv lumea. MULTIMEDIA
Cum arată oraşul viitorului? În filmele SF ale anilor 70 – 80 -
90, totul, într-o metropolă futuristă, se bazează pe înălţime, iar
maşinile sunt zburătoare, cu sau chiar fără aripi sau elice.
Designerii prezentului privesc puţin altfel la viitor. Zgârie norii
nu dispar din peisajele arhitecturale, dar exploatarea
resurselor neconvenţionale, funcţionalitatea economică şi
ecologia joacă roluri decisive în judecarea proiectelor
alese de comisiile de specialitate – care, finalmente, desenează
structura oraşelor în construcţie sau transformare. Acestea au fost
şi criteriile după care publicaţia travelandleisure.com a alcătuit
un top al celor mai vizionare 16 oraşe existente (plus 3 tipuri de
oraşe plutitoare aflate în stadiul de machetă).
Inspirându-ne din
acest top, am scurtat lista la 7 oraşe, adunând, în schimb, mai
multe informaţii despre proiectele menite a stârni imaginaţia
oricui.
publicitate
1. Tokio.
Megapiramida
Cu cei 12 milioane de locuitori, cărora li se adaugă alte 3
milioane în zilele lucrătoare (navetiştii) Capitala Japoniei este
una dintre cele mai aglomerate metropole ale lumii. Una dintre
soluţiile de decongestionare este proiectul corporaţiei Shimizu:
Mega-Piramida.
• Dacă
va fi construită, va fi cea mai mare clădire a lumii: înaltă de 730
de metri (de 5 ori mai înaltă decât Marea Piramidă din Giza), şi o
suprafaţă a bazei de 8 kilometri pătraţi, va fi un oraş în sine, cu
24 de zgărie-nori interiori, parcuri… tot-tacâmul, putând adăposti
circa 2 milioane de oameni, dintre care 750.000 rezidenţi! Întrucât
în Tokio terenul construibil este cvasiinexistent (iar dacă un
teren de asemenea dimensiuni ar exista, închirierea ar costa 10
miliarde de dolari anual), soluţia adoptată a fost amplasarea
piramidei pe 36 de piloni gigantici, în golful Tokio.
Demararea proiectului se bazează pe disponibilitatea la o scară
industrială a componentelor de bază (aşa numitele nano-tuburi din
carbon, care conferă structurilor o mare rezistenţă şi stabilitate,
în pofida masei reduse), cât şi pe realizarea roboţilor care vor fi
implicaţi masiv în construcţie. Pe de altă parte, întreaga
structură va trebui să fie perfectă – o singură deficienţă de
construcţie poate produce prăbuşirea instantanee a întregului,
asemeni unui castel din cărţi de joc. Proiectanţii au luat în
considerare faptul că Tokio se află într-o zonă puternic seismică
şi expusă valurilor uriaşe de tip tsunami – se susţine chiar că
piramida va avea rol de protecţie pentru restul metropolei în faţa
tăvălugurilor de apă.
Structura piramidei mari va fi compusă din 204 piramide mai
“mici”, fiecare având înălţimea unei clădiri cu 30 de etaje,
“stivuite” pe 8 nivele. Toate clădirile vor fi independente
energetic, electricitatea şi încălzirea fiind asigurate de energia
solară (reţeaua de grinzi orizontale şi diagonale va fi acoperită
cu o peliculă fotovoltaică, menită sa convertească energia solară
în electricitate), cea eoliană şi cea produsă de culturile de alge
marine. 50 de kilometri pătraţi vor fi construiţi în scop
rezidenţial, 24 pentru birouri şi activităţi comerciale în care vor
fi angrenate 800.000 de persoane (în afara celor 750.000 de
rezidenţi), iar 14 kilometri pătraţi vor fi dedicaţi instituţiilor
de învăţământ, cercetare şi spaţiilor de recreaţie.
Deplasarea în interiorul piramidei va fi asigurată de
mini-metrouri ce vor străbate o reţea de tuneluri aeriene în
lungime totală de 140 de kilometri.
CLICK AICI PENTRU UN CLIP VIDEO
INTERACTIV CU ORAŞUL DIN PIRAMIDĂ
2.
Masdar,
Emiratele Arabe Unite: 0 (zero) emisii CO2, 0 (zero)
deşeuri
Proiectat a fi Eden-ul ecologiştilor, Masdar
(Sursa) este un orăşel ce se construieşte la 27 de kilometri de
Capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi şi va fi operaţional
100% la sfârşitul acestui deceniu. Energia solară, eoliană,
geotermală şi din prelucrarea deşeurilor vor alimenta oraşul,
pentru a se atinge ţinta declarată: 0 (zero) deşeuri , 0 (zero)
emisii CO2 (maliţioşii au comentat deja: bine-bine, dar ce ne facem
cu gazele intestinale?). Tehnologiile de reciclare a apei vor fi
cele mai avansate, astfel încât pierderile vor fi extrem de reduse.
Deşeurile biologice vor fi transformate în sol şi fertilizatori.
Arhitecţii oraşului s-au inspirat din înaintaşii lor localnici,
pentru a diminua impactul căldurii degajate de soare în timpul
zilei şi pentru a menţine o temperatură agreabilă în timpul nopţii.
Furtunile din deşert vor fi întâmpinate de zidurile ce vor
înconjura oraşul. În orice punct al oraşului te-ai afla, nu vei fi
mai departe de 250 de metri de mijloacele de transport (mini
trenuleţe electrice).
3.
Taichung. Turnul cu zepeline, marca arhitect Dorin
Ştefan
Luna viitoare va fi lansat caietul de sarcini pentru faza a doua
(de proiectare detaliată) a turnului din Taichung (Taiwan). Aşa
cum aţi putut afla din Gândul, concursul
de concepţie a fost câştigat de biroul român de arhitectură Dorin
Ştefan, cu un “copac” (structura turnului) uriaş de 350 de metri,
pe care vor glisa “frunzele” – zepeline de 60-80 de metri lungime,
în care vor fi amenajate restaurante, cafenele, spaţii panoramice.
Ca şi piramida din Tokio sau podul Paik din Seul, va fi o structură
eco, cu independenţă energetică şi grad înalt de reciclare a
majorităţii resurselor.
Citeşte
şi Arhitectul român Dorin Ştefan va
proiecta Turnul din Taiwan, un zgârie-nori de peste 300 metri. Vezi
cu câţi alţi arhitecţi “s-a bătut” pentru câştigarea
proiectului
Arhitectul Dorin Ştefan rezolvă,
pentru cititorii Gândul, misterul “petalelor” plutitoare de pe
turnul SF din Taiwan. Clădirea va revoluţiona şi arhitectura
ecologică
Imagini spectaculoase cu Turnul
Taiwan, construcţia SF proiectată de un român. Interviu Gândul cu
Dorin Ştefan, arhitectul futurist al “navei spaţiale” de peste 300
de metri
Renumita publicaţie travelandleisure.com a inclus Taichung în topul
16 al oraşelor viitorului, graţie turnului proiectat de Dorin
Ştefan. Articolul a fost preluat, integral, de msnbc.com. La
aflarea veştii, arhitectul român a comentat, pentru gândul: “Super! De
fapt, asta urmăreşte un proiect de acest tip: să atragă
vizibilitate, vizitatori virtuali – posibili turişti, bani,
dezvoltare etc. Pe când şi la Bucureşti o astfel de
iniţiativă?”
4. Seul. Poduri
multimedia peste fluviul Han
Capitala Coreei de Sud este pe lista oraşelor futuriste, graţie
proiectului “Fluviul Han în anul 2030″, prin care firma de
arhitectură Planning Coreea (Coreea viitorului) vizează propagarea
culturii coreene. Prima realizare din cadrul acestui proiect va fi
podul media Paik Nam June (Paik), a cărui construcţie va începe
anul viitor. Paik va avea o formă ieşită din orice tipare,
semănând, într-o oarecare măsură, cu o coloană a infinitului
contorsionată şi fără unghiuri ascuţite, întinsă la orizontală.
Având o lungime de 1.080 de metri, Paik va face legătura între o
fostă uzină electrică (Dangin-Li) convertită în spaţiu cultural
public şi clădirea Adunării Naţionale (Parlamentul sud-coreean),
aflată în sudul oraşului.
Fluviul Han împarte Seul-ul în două, trecând chiar prin centrul
metropolei şi este, pentru locuitori, un reper la fel de important,
precum e Tamisa pentru londonezi sau Sena, pentru parizieni. Dar,
încă nu există un pod peste Han, care să reprezinte un punct de
atracţie turistică precum Tower Bridge sau Pont Neuf. Pe de altă
parte, numărul insuficient de poduri creează mari probleme de
trafic.
Proiectul s-a născut, aşadar, dintr-o necesitate. Lee Byungju,
unul dintre arhitecţii podului Paik a privit prăbuşirea podului
Sungsoo în fluviul Han, în 1994, fiind şocat de pierderea unor
vieţi nevinovate, în special copii, din pricina unor erori de
proiectare şi execuţie. “Mi-am dorit să aduc alinare societăţii
coreene, pentru acea pierdere, printr-o concepţie care să îi
îmbogăţească orizonturile culturale şi artistice”, spune Lee
Byungju.
Design-ul podului Paik este inspirat de natură, arhitectura sa
fiind o îmbinare armonioasă de “oase şi vase sangvine”. Privit de
sus, ansamblul va aduce cu un ţânţar ce pluteşte pe apă cu
picioarele sale gigantice. Segmentele curbate sunt gândite pentru a
suporta vânturile năprasnice din zonă.
Dar Paik nu va fi un simplu pod, ci un ansamblu de spaţii cu
destinaţie precisă: sere, o bibliotecă publică, un muzeu dedicat
fluviului Han, un mall IT-multimedia, magazine şi facilităţi pentru
turişti, toate încălzite şi iluminate cu energie verde (solară). În
partea centrală va fi amenajat un doc pentru şalupe, iahturi şi
feriboturi destinate turiştilor. Urcarea şi coborârea turiştilor se
va face cu lifturi amenajate în interiorul pilonilor de rezistenţă
ai podului.
Numele ansamblului este dat de cel mai mare artist al naţiunii:
Paik Nam June, muzician şi artist plastic, pionier al artei
media-vizuale, în anii 60, decedat în Statele Unite, acum 5
ani.
Paik Nam June Media Bridge
Making Film from PLANNING KOREA on Vimeo.
5. Soci, Rusia:
Crasivaia olimpic parc
Rusia se pregăteşte de organizarea ediţiei din 2014 a Jocurilor
Olimpice de Iarnă, prin construirea unui parc olimpic grandios la
Soci. Deşi oraşul-staţiune beneficiază deja de toate facilităţile
de cazare la standarde internaţionale, ruşii vor construi 19.000 de
noi apartamente, exclusiv pentru competitori. Perla parcului
olimpic va fi noul Stadion din Soci, în formă de
scoică. Stadionul va fi învelit într-o peliculă cristalină,
translucidă, pentru a reflecta lucirea razelor solare aidoma apelor
Mării Negre, aflată în vecinătate. Spectacolul sportiv va fi
îmbogăţit de panorama munţilor Krasnaya Polyana – “Alpii” Rusiei,
ce va putea fi admirată de pe băncile stadionului.
6. Dezhou, China.
“Templul” Soarelui
Dacă egiptenii i-au ridicat în antichitate mii de temple zeului
suprem, Ra – zeul soarelui, chinezii îi dedică un întreg oraş cu
400.000 de locuitori. E adevărat, i-au construit platforma
industrială pe o fundaţie obţinută printr-o operaţie totalmente
anti-ecologică (defrişări şi distrugeri de ferme). Dar Dezhou a
devenit un oraş al viitorului datorită faptului că utilizează la
maximum potenţialul energiei solare. Încălzirea centrală este
asigurată de convertoarele de energie solară, care se găsesc pe mai
bine de 80% dintre clădiri. Prin urmare, Dezhou este nu doar cel
mai mare producător global al acestor convertoare, ci şi cel mai
important consumator. Peste 30 de kilometri de străzi ale oraşului
sunt iluminate prin electricitate obţinută cu ajutorul celulelor
fotovoltaice.
7. Detroit, SUA.
Agricultură printre zgârie-nori
Între megalopolisurile americane, Detroit a fost cel mai lovit
de criza economică generată de investiţiile imobiliare fără
acoperire. Vândute cu preţuri exorbitante cu ani în urmă,
locuinţele au ajuns la preţuri derizorii, iar oraşul risca să fie
chiar părăsit. Salvarea pare să vină de unde te-ai aştepta mai
puţin: din agricultură. După ce s-a îmbogăţit din afaceri
imobiliare, John Hantz nu vrea să abandoneze lupta şi cumpără
hectare de teren, cu intenţia declarată de a-l cultiva. Până în
prezent, a investit peste 30 de milioane de dolari şi nu se
opreşte. În această primăvară va începe cu pomicultură şi creşterea
de roşii şi salată în culturi stratificate, pentru maximizarea
spaţiului (oricum, Hantz dispune deja de peste 100 de hectare,
răspândite în tot oraşul). Planurile de viitor includ culturile
hidroponice, aeroponice şi fermele piscicole.
GALERIE
FOTO
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
