Scriitorul Ion Hobana a murit. CT Popescu: Contribuţia lui Ion Hobana la dezvoltarea literaturii SF din România este majoră

Ion Hobana a murit marţi seară, la
Spitalul Colţea din Capitală, după o lungă suferinţă, potrivit unui
comunicat remis MEDIAFAX de fiul scriitorului, Ion Sorin Hobana.
Ion Hobana s-a născut pe 25 ianuarie 1931, la Sânnicolaul Mare,
judeţul Timiş. A fost scriitor, ziarist, editor, secretar al
Uniunii Scriitorilor. În ultimii ani, el a condus secţia de
literatură pentru copii şi tineret a Asociaţiei Scriitorilor din
Bucureşti, fiind şi membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din
România.

La sfârşitul anului 2009, când se
afla în plin lucru la o nouă carte, Ion Hobana a fost diagnosticat
cu o boală necruţătoare, cu şanse de supravieţuire între 6 şi 9
luni.
A depus eforturi şi, chiar dacă din septembrie 2010 a fost
imobilizat la pat, a reuşit să reziste şi să dea gata pentru tipar,
în noiembrie, ultima sa lucrare antumă, “Peste o sută şi o mie de
ani. O istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică de
la origini până la 1900″ (Editura Academiei). A avut satisfacţia de
a o vedea apărută, ba chiar a trimis câteva exemplare cu autograf
prietenilor apropiaţi, apoi, imediat după ce a sărbătorit, pe 25
ianuarie, împlinirea a 80 de ani, starea sa s-a înrăutăţit
brusc.

publicitate

“A fost un bun coleg, un prieten
exemplar al scriitorilor şi a consacrat multă energie slujirii
breslei literare”, se arată pe blogul ASB, care menţionează că
“prin dispariţia lui Ion Hobana, literatura română, lumea literară
românească şi mişcarea literară SF suferă o grea, ireparabilă
pierdere”.

CT Popescu: Contribuţia
lui Ion Hobana la dezvoltarea literaturii SF din România este
majoră

Jurnalistul şi scriitorul Cristian
Tudor Popescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că l-a cunoscut bine pe
Ion Hobana, contribuţia acestuia la dezvoltarea literaturii de
ficţiune speculativă din România fiind majoră, pe mai multe
planuri. Cristian Tudor Popescu îşi aminteşte că l-a cunoscut bine
pe Ion Hobana, în anii ’80, când jurnalistul era prezent în
cenaclurile de SF. Totodată, Popescu mărturiseşte că nu îi place
denumirea “Science Fiction” şi mult mai corectă i se pare cea de
“Ficţiune Speculativă”.

“În anii ’80, aceste cenacluri
erau în număr impresionant, câteva zeci, şi reprezentau un fenomen
sociologic, dincolo de cel literar. Ion Hobana a avut un rol foarte
important în această mişcare SF, cum era numită, pentru că, având o
vârstă considerabil mai mare decât noi şi fiind secretarul general
al Uniunii Scriitorilor, trebuia să facă un balet deosebit de
dificil între această calitate oficială a dânsului şi încercarea de
a ne sprijini pe noi cei tineri din cenacluri. De ce? Pentru că, de
fapt, în spatele încurajării cenaclurilor de anticipaţie, cum se
numeau ele, stătea ideea aparatului de partid comunist de a submina
uniunile profesionale de creaţie şi, în primul rând, Uniunea
Scriitorilor, deci ideea că oricine poate să fie scriitor, un
muncitor, un ţăran cu dragoste de carte, un student, nu trebuie să
fie neapărat legitimat, membru al Uniunii Scriitorilor,
profesionist. Dar viaţa a făcut să fie depăşită această idee a
aparatcik-ilor şi un rol extrem de important în asta l-a avut Ion
Hobana”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

Potrivit acestuia, contribuţia lui
Ion Hobana la dezvoltarea literaturii de ficţiune speculativă din
România este majoră, pe mai multe planuri.

“Ion Hobana a făcut o muncă de
cercetare, foarte importantă, în istoria literaturii române, unde a
identificat – în opera clasicilor sau a unor autori vechi de secol
19 – povestiri, motive, pasaje SF, pe care le-a grupat în
antologii. De pildă, identifica SF la Caragiale – acolo am luat eu
contact cu oraşul Tâmpitopole, cum se numea Bucureştiul în anul
3000 şi ceva, în povestirea lui Caragiale. În opera lui Macedonski
a găsit SF Ion Hobana. Au fost foarte importante aceste antologii”,
spune Cristian Tudor Popescu.

Totodată, Popescu face trimitere
la antologiile de traduceri din autori străini de SF ale lui Ion
Hobana, “foarte utile pentru cultura noastră ca autori şi iubitori
de SF”.

“Îmi amintesc, de pildă, o
excepţională antologie, intitulată «Fantascienza», alcătuită
împreună cu Gianfranco de Turris, cu texte deosebite, remarcabile
din SF-ul italian, sau «Vârsta de aur a anticipaţiei» sau “Odiseea
marţiană”, toate antologii alcătuite de Ion Hobana, care erau
devorate pe nerăsuflate în acei ani. Spaţiul francez, de pildă, de
SF a fost iarăşi foarte bine adus în România şi făcut cunoscut de
către Ion Hobana”, spune Cristian Tudor Popescu.

În plus, potrivit lui Popescu,
opera lui Ion Hobana ca scriitor propriu-zis se grupează în volumul
“Oameni şi stele”, “care la vremea respectivă a însemnat un pas în
dezvoltarea genului”.

“Ion Hobana a fost şi probabil cel
mai important promotor al ufologiei în România, al cercetării
fenomenelor numite obiecte zburătoare neidentificate (…) A
încercat să studieze foarte serios fenomenul, încercând să-l
debaraseze de senzaţional, de aspectele astea spectaculoase, dar
puţin documentate şi puţin justificate, încercând să ne comunice
dacă chiar există o civilizaţie extraterestră acolo, care vizitează
Pământul”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

El a precizat că, în momentul de
faţă, nu lucrează la nicio carte SF, dar este posibil să revină la
starea care l-a făcut să scrie SF. “E posibil ca până mor, câtă
vreme trăiesc, să revin la starea care m-a făcut să scriu SF, pe
vremea când Ion Hobana, Adrian Rogoz, Vladimir Colin trăiau şi erau
maeştrii noştri”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu