De ce au fost eliberaţi şeful Vămii Albiţa şi şapte poliţişti de frontieră – ÎN FOTOGRAFIILE ŞI ÎN ÎNREGISTRĂRILE DNA NU SE VEDE CLAR CĂ IAU MITĂ
Referirile
martorului sub acoperire sunt generice, iar probele audio-video
sunt neclare, acestea sunt motivele pentru care
instanţa a
dispus cercetarea în stare de libertate a şefului
PTF Albiţa, Cristian Daniel Corban, şi a altor şapte
poliţişti
publicitate
Curtea de
Apel Bucureşti arată, în motivarea deciziei prin care a decis
cercetarea în libertate a şefului PTF Albiţa, Cristian Daniel
Corban, şi a altor şapte poliţişti, că referirile martorului sub
acoperire privindu-i pe aceştia sunt generice, iar probele
audio-video sunt neclare.
Judecătorii
CAB arată în motivarea deciziei din 23 februarie, când au decis
arestarea preventivă a şapte poliţişti de frontieră de la Albiţa şi
lăsarea în libertate a altor opt, printre care şi şeful PTF,
Cristian Daniel Corban, că “în mod necontestat, în raport de
încadrarea juridică pentru care s-a dispus punerea în mişcare a
acţiunii penale, condiţia prevăzută de articolul 148 litera f teza
I (legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani), este
îndeplinită pentru toţi cei 15 inculpaţi”. Instanţa notează însă
că, deşi această condiţie este îndeplinită, “referitor la existenţa
unor probe şi indicii temeinice care să justifice presupunerea
rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele reţinute în sarcina
lor, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, există o serie
de distincţii şi diferenţieri între situaţiile lor
juridice”.
Judecătorii
susţin că nu în cazul tuturor celor 15 poliţişti rapoartele
investigatorului sub acoperire sau probele audio-video probează pe
deplin presupusele fapte de corupţie de care îi acuză procurorii
anticorupţie.
“Materialul probator prezentat Curţii de către Parchet are un
anumit caracter de generalitate, în sensul că o serie
de premise-şablon şi descrieri faptice sunt aplicate tuturor
inculpaţilor. Denunţul făcut de numitul B.V., şeful
Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui, are de
asemenea un caracter general, referindu-se la fapte de corupţie la
P.T.F. Albita, fără elemente concrete, apte să conducă la o
concluzie fundamentată cu privire la situaţiile ce fac obiectul
cauzei (fila 35, vol. I). De asemenea, unele dintre
procesele verbale ale investigatorului sub acoperire nu conţin date
necesare pentru identificarea certa a persoanelor implicate in acte
de corupţie, împrejurările în care acestea s-au comis, eventualele
foloase materiale pretinse, primite ori acceptate. De altfel,
investigatorul sub acoperire, prin ordonanţa Parchetului, avea
atribuţii numai în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii N. A.A., T.C.,
G.V., B. I. şi C.D. M.. În acelaşi timp, o serie de
fotografii, de înregistrări audio-video, nu sunt, din punct de
vedere tehnic, relevante pentru susţinerea punctelor de vedere
exprimate in referatul Parchetului“, se arată în motivarea
deciziei din 23 februarie.
Pe de altă
parte, deşi perioada infracţională menţionată în referat este
noiembrie 2010 – ianuarie 2011, materialul probator înaintat Curţii
priveşte cu precădere unele infracţiuni presupus comise în luna
ianuarie 2011, iar multe fapte descrise privesc persoane pentru
care nu s-a cerut luarea măsurii arestării preventive, mai scriu
judecătorii.
Referitor
la şeful poliţiştilor de la PTF Albiţa, Cristian Daniel Corban,
instanţa notează: ‘Inculpatul C.D.C. este menţionat în referatul
Parchetului cu o faptă privindu-l pe un anume «V.», despre care nu
se ştie dacă este inculpatul sau o altă
persoană, cu alte
două fapte din 6 ianuarie 2011 şi respectiv din 12 ianuarie 2011.
Cele trei acte materiale au in vedere primirea unor posibile
bancnote de la subordonaţi, punerea unor hârtii în buzunare şi în
portofel, fără a se putea stabili titlul cu care s-au dat,
persoanele respective si alte împrejurări relevante. Audiat şi în
faţa instanţei, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea
infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin referatul
Parchetului”.
Astfel,
Curtea invocă legislaţia europeană, respectiv articole din CEDO,
privind necesitatea şi condiţiile arestării preventive, arătând că
“instanţa va reţine că există indicii cu privire la săvârşirea unor
infracţiuni, materialul probator pus la dispoziţie de Parchet
prezentând însă o serie de diferenţe între inculpaţi, cu privire la
tăria şi gradul de credibilitate al acestor
indicii”.
Potrivit
instanţei, în procesele – verbale de redare, înregistrările şi
imaginile video apar menţiuni ca “probabil”, “neidentificat”,
“neidentificabil”, imaginile irelevante, persoane a căror
identitate nu poate fi stabilită, dându-se astfel eficienţă
principiului “in dubio pro reo”, potrivit căruia “dubiul profită
inculpatului“. “Pentru
aceşti opt inculpaţi sunt deosebit de frecvente menţiuni în
procesele – verbale de genul: «preia ceva ce pare a fi o bancnota,
fără a se distinge elementele de identificare», «camera video
disimulată nu a permis observarea situaţiei de fapt», «datorită
poziţiei investigatorului, momentul operativ de însuşire a banilor
nu se observa», «interlocutorul îi da o hârtie ce pare a fi o
bancnotă, fără a se distinge elemente de individualitate». Pe de
altă parte, menţiunile, dintre care unele cu caracter general, din
procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, nu se
coroborează întotdeauna cu celelalte probatorii, în raport şi de
împrejurarea că acesta din urmă avea în atribuţii presupusa
activitate infracţională doar a unora dintre inculpaţi”, potrivit
motivării.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
