Instanţa supremă ia o decizie, joi, în procesul dintre Dan Voiculescu şi CNSAS
Instanţa supremă decide, joi, în procesul în care Dan Voiculescu
a contestat hotărârea Curţii de Apel Bucureşti potrivit căreia
acesta a avut calitatea de colaborator al fostei Securităţi.
Într-o postare pe blogul său, Dan Voiculescu scrie că în cei cinci
ani de proces, puterea politică i-a fost permanent ostilă, dar că a
reuşit să demonteze toate acuzaţiile formulate împotriva sa.
publicitate
“Faptul că surse arondate puterii cunoşteau de luni, 28 februarie,
verdictul pe care instanţa ar trebui să îl pronunţe joi, 3 martie,
ar trebui să mă îngrijoreze.
Ar fi un indiciu că decizia a fost
luată la alt nivel. Şi, totuşi, nu mă îngrijorează”, scrie
Voiculescu care adaugă că ştie că “se fac presiuni uriaşe”.
Voiculescu spune că daca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va
rezista presiunilor, va da un verdict corect.
“Dacă presiunea puterii politice va învinge, voi continua imediat
procesul la CEDO şi mă voi asigura că toţi cei care au greşit în
acest dosar vor plăti”, mai spune Voiculescu, el adăugând că în
ambele cazuri va câştiga şi că este decis să recuperez “imensul
prejudiciu moral” suferit.
Dezbaterile în acest proces s-au încheiat în 17 februarie.
În 5 februarie 2010, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a constatat
că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al fostei
Securităţi, iar acesta a contestat decizia la instanţa
supremă.
Curtea de Apel Bucureşti a notat, în motivarea deciziei din 5
februarie 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate
cu numele conspirativ “Felix” în scopul “rezolvării unor sarcini de
contraspionaj”, însă era privit cu suspiciune de comunişti, pentru
că avea un trai peste nivelul obişnuit, având o casă cu încălzire
şi piscină.
Judecătorul arăta că CNSAS a apreciat corect că Dan Voiculescu a
făcut poliţie politică, fapt care reiese şi din documentele depuse
la dosar.
“Reclamantul (Dan Voiculescu-n.r.), contrar susţinerilor sale, a
fost recrutat în vederea colaborării cu numele conspirativ «Mircea»
în anul 1970 de către ISMB, în considerarea posibilităţii
informative ca şi translator de limba germană al echipei de hochei
a Norvegiei, urmărindu-se furnizarea de informaţii cu privire, pe
de o parte, la cetăţeni străini pe linie de CNEFS (Consiliul
Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport), iar, pe de altă parte, la
cetăţeni străini de la ASE, în anul 1971 propunându-se scoaterea
din reţea întrucât nu vine des în legătură cu cetăţeni străini”,
potrivit motivării.
De asemenea, instanţa a constatat că, în perioadă 1973-1975,
Voiculescu a fost verificat pentru a fi recrutat, “inclusiv în
scopuri de contraspionaj şi de stabilire a corectitudinii
activităţii unor reprezentaţi ai unor firme ce făceau afaceri cu
statul român”, astfel că, sub numele conspirativ “Felix”, acesta a
semnat o serie de note referitoare la cetăţeni străini cu care
intra în contact, la rudele sale care au fugit din ţară şi la un
coleg de serviciu.
Potrivit instanţei, în 1975 s-a propus încetarea colaborării cu
DanVoiculescu pentru că acesta intrase în Partidul Comunist Român
(PCR) şi nu exista un obiectiv pe lângă care să fie folosit, însă
legătura este reluată pentru rezolvarea unor probleme pe linie de
muncă în cadrul Comerţului exterior, dar cu menţiunea de a se avea
în vedere caracterul nonconformist al acestuia.
“De asemenea, pe parcursul anilor, organele fostei poliţii politice
au urmărit activitatea reclamantului, informându-se cu privire la
caracaterul nonconformist al acestuia, ce se concretiza în legături
cu străinii, fără a fi comunicate potrivit Legii 23/1971, în
încălcarea unor reguli de disciplină cu ocazia deplasărilor în
străinătate în cadrul activităţii de comerţ exterior, în ducerea
unui trai peste nivelul obişnuit al populaţiei, cât timp avea
inclusiv un autoturism străin, imobilul său fiind dotat cu
încălzire centrală şi piscină”, se mai arată în documentul
citat.
Din cauza “caracterului nonconformist”, în iunie 1979 s-a început
urmărirea sa informativă pentru relaţii neoficiale cu cetăţeni
străini, acest dosar denumit “Dorin” fiind finalizat peste un an,
după ce Voiculescu a avut o discuţie cu ofiţerul de
Securitate.
Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că informaţiile
furnizate de Voiculescu fostei Securităţi denunţau activităţi şi
atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, constând în
defăimarea politicii regimului, precum şi dorinţa unor persoane de
a fugi din ţară sau de a se revolta şi excedau informaţiilor legate
de serviciu.
Instanţa mai precizează în motivare că o parte din informaţii erau
date ofiţerului de Securitate din Vitrocim, maiorul Nicola Marin,
cum este şi în cazul unui coleg, LG.
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca fiind neîntemeiată acţiunea
lui Dan Voiculescu şi a admis cererile de intervenţie în interesul
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii făcute
de Paraschiva Silaghi şi Mikaela Kallbery, verişoarele fostului
lider PC.
În august 2006, CNSAS a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu
fosta Securitate, numele conspirativ fiind “Felix”. Voculescu a
contestat această soluţie la Curtea de Apel Bucureşti.
Dan Voiculescu a fost, în perioada 1970-1982, şeful Departamentului
Comerţ Exterior – Vitrocim, iar între anii 1982-1992 general
manager al Biroului Bucureşti şi coordonator al proiectelor
Internationale – Crescent Commercial& Maritime Ltd.
Cyprus.
Departamentul Social, social@mediafax.ro
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
