test
(No Ratings Yet)
Loading ...
- a Casaţie colaborat cu Curţi Dan de decizie Înaltei irevocabilă Justitie securitatea şi Voiculescu:
Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea – decizie irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis
irevocabil, joi, că liderul conservatorilor Dan Voiculescu este
fost colaborator al fostei Securităţi, cu numele conspirativ
“Felix” .
Astfel, ICCJ confirmă decizia Curţii de Apel Bucureşti.
publicitate
Într-o postare pe blogul său din 1 martie, Dan Voiculescu scria
că în cei cinci ani de proces, puterea politică i-a fost permanent
ostilă, dar că a reuşit să demonteze toate acuzaţiile formulate
împotriva sa.
“Faptul că surse arondate puterii cunoşteau de luni, 28
februarie, verdictul pe care instanţa ar trebui să îl pronunţe joi,
3 martie, ar trebui să mă îngrijoreze. Ar fi un indiciu că decizia
a fost luată la alt nivel. Şi, totuşi, nu mă îngrijorează”, scrie
Voiculescu care adaugă că ştie că “se fac presiuni uriaşe”.
Voiculescu spunea că dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va
rezista presiunilor, va da un verdict corect.
“Dacă presiunea puterii politice va învinge, voi continua
imediat procesul la CEDO şi mă voi asigura că toţi cei care au
greşit în acest dosar vor plăti”, mai spune Voiculescu, el adăugând
că în ambele cazuri va câştiga şi că este decis să recuperez
“imensul prejudiciu moral” suferit.
Instanţa supremă a încheiat, în 17 februarie, dezbaterile în
procesul în care Dan Voiculescu a contestat decizia Curţii de Apel
Bucureşti, potrivit căreia acesta a avut calitatea de colaborator
al fostei Securităţi. ICCJ a amânat luarea unei hotărâri pentru 10
martie.
În 5 februarie 2010, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a
constatat că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al
fostei Securităţi, iar acesta a contestat decizia la instanţa
supremă.
Curtea de Apel Bucureşti a notat, în motivarea deciziei din 5
februarie 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate
cu numele conspirativ “Felix” în scopul “rezolvării unor sarcini de
contraspionaj”, însă era privit cu suspiciune de comunişti, pentru
că avea un trai peste nivelul obişnuit, având o casă cu încălzire
şi piscină.
Judecătorul arăta că CNSAS a apreciat corect că Dan Voiculescu a
făcut poliţie politică, fapt care reiese şi din documentele depuse
la dosar.
“Reclamantul (Dan Voiculescu-n.r.), contrar susţinerilor sale, a
fost recrutat în vederea colaborării cu numele conspirativ «Mircea»
în anul 1970 de către ISMB, în considerarea posibilităţii
informative ca şi translator de limba germană al echipei de hochei
a Norvegiei, urmărindu-se furnizarea de informaţii cu privire, pe
de o parte, la cetăţeni străini pe linie de CNEFS (Consiliul
Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport), iar, pe de altă parte, la
cetăţeni străini de la ASE, în anul 1971 propunându-se scoaterea
din reţea întrucât nu vine des în legătură cu cetăţeni străini”,
potrivit motivării.
De asemenea, instanţa a constatat că, în perioadă 1973-1975,
Voiculescu a fost verificat pentru a fi recrutat, “inclusiv în
scopuri de contraspionaj şi de stabilire a corectitudinii
activităţii unor reprezentaţi ai unor firme ce făceau afaceri cu
statul român”, astfel că, sub numele conspirativ “Felix”, acesta a
semnat o serie de note referitoare la cetăţeni străini cu care
intra în contact, la rudele sale care au fugit din ţară şi la un
coleg de serviciu.
Potrivit instanţei, în 1975 s-a propus încetarea colaborării cu
DanVoiculescu pentru că acesta intrase în Partidul Comunist Român
(PCR) şi nu exista un obiectiv pe lângă care să fie folosit, însă
legătura este reluată pentru rezolvarea unor probleme pe linie de
muncă în cadrul Comerţului exterior, dar cu menţiunea de a se avea
în vedere caracterul nonconformist al acestuia.
“De asemenea, pe parcursul anilor, organele fostei poliţii
politice au urmărit activitatea reclamantului, informându-se cu
privire la caracaterul nonconformist al acestuia, ce se concretiza
în legături cu străinii, fără a fi comunicate potrivit Legii
23/1971, în încălcarea unor reguli de disciplină cu ocazia
deplasărilor în străinătate în cadrul activităţii de comerţ
exterior, în ducerea unui trai peste nivelul obişnuit al
populaţiei, cât timp avea inclusiv un autoturism străin, imobilul
său fiind dotat cu încălzire centrală şi piscină”, se mai arată în
documentul citat.
Din cauza “caracterului nonconformist”, în iunie 1979 s-a
început urmărirea sa informativă pentru relaţii neoficiale cu
cetăţeni străini, acest dosar denumit “Dorin” fiind finalizat peste
un an, după ce Voiculescu a avut o discuţie cu ofiţerul de
Securitate.
Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că informaţiile
furnizate de Voiculescu fostei Securităţi denunţau activităţi şi
atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, constând în
defăimarea politicii regimului, precum şi dorinţa unor persoane de
a fugi din ţară sau de a se revolta şi excedau informaţiilor legate
de serviciu.
Instanţa mai precizează în motivare că o parte din informaţii
erau date ofiţerului de Securitate din Vitrocim, maiorul Nicola
Marin, cum este şi în cazul unui coleg, LG.
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca fiind neîntemeiată
acţiunea lui Dan Voiculescu şi a admis cererile de intervenţie în
interesul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii făcute de Paraschiva Silaghi şi Mikaela Kallbery,
verişoarele fostului lider PC.
În august 2006, CNSAS a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu
fosta Securitate, numele conspirativ fiind “Felix”. Voculescu a
contestat această soluţie la Curtea de Apel Bucureşti.
Dan Voiculescu a fost, în perioada 1970-1982, şeful
Departamentului Comerţ Exterior – Vitrocim, iar între anii
1982-1992 general manager al Biroului Bucureşti şi coordonator al
proiectelor Internationale – Crescent Commercial& Maritime Ltd.
Cyprus.
Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
