Un dezastru pentru care lumea nu va fi niciodată pregătită. COMENTARIU LIVE
Oricât de bine ar fi reacţionat japonezii la cel mai puternic
cutremur consemnat în ţara lor, în faţa unui dezastru de asemenea
proporţii niciun stat “high tech” din zilele noastre nu ar putea fi
pe deplin pregătit. Infrastructura vitală dintr-o provincie unde
locuiesc doar 1,7% din cele 127 milioane de japonezi, dar unde se
produce 8% din PIB-ul anual al ţării, a fost pulverizată.
Nu se ştie încă dacă cele 300 de decese confirmate de
responsabili din poliţie, sub protecţia anonimatului, vor rămâne la
acest nivel semnificativ mai mic decât cele 6.400 de victime lăsate
în urmă de seismul care a distrus oraşele Kobe, Osaka şi Kyoto la
17 ianuarie 1995. Amploarea pagubelor este imposibil de estimat
acum, însă este sigur că ele vor veni ca o măciucă în cap pentru
suferinda economie mondială.
publicitate
Mai întâi, lovitura a fost resimţită de bursele din Japonia,
apoi de cotaţiile în scădere ale firmelor de reasigurare, între
care locurile 1-2 şi 4-5 din topul primelor zece este ocupat de
companii europene. Indiferent de situaţia din Libia şi de iminenţa
unei “revoluţii” în Arabia Saudită, până şi preţul barilului de
ţiţei a scăzut sub 100 USD.
Măcar o vreme, până ce economia niponă rămâne paralizată,
petrolul nu ar trebui să mai fie atât de scump. Aceasta mai ales
pentru că Japonia a înregistrat o contractare economică în ultimul
trimestru al anului trecut, iar consumul său de ţiţei deja scăzuse
cu 12,83% în 2010, faţă de 2009.
În lunile următoare, consumul va scădea şi mai mult. Mii de
vehicule au fost spulberate de tsunami, autostrăzi – distruse şi
fabrici – închise, între care şi linii de asamblare ale unor firme
precum Toyota. Pentru liderul mondial în producţia de automobile,
şocul vine la un an de la pierderile cauzate de rechemarea în
service a milioane de unităţi, mai ales pe piaţa din SUA.
La câteva luni după ce a pierdut, oficial, titlul de a doua
economie a lumii, în faţa Chinei, economia Japoniei este
îngenuncheată de un dezastru natural. Care putea fi şi mai rău,
căci potrivit “celor mai negre scenarii” luate în calcul de marii
asiguratori din lume, de-abia un tsunami major abătut asupra
capitalei Tokyo şi a prefecturii adiacente (12 milioane de
locuitori) ar fi de natură să pună în pericol stabilitatea
sistemului de asigurări mondial.
Totuşi, pierderile vor fi semnificative, căci survin
inundaţiilor din Australia şi cutremurului din Noua Zeelandă şi se
suprapun instabilităţii din lumea arabă, a temerilor persistente de
falimente statale în Zona Euro, a slăbiciunii economiei SUA şi, mai
recent, a riscului de inflaţie accelerată în China.
Japonia are cea mai mare datorie publică din lume (196% din
PIB), după Zimbabwe, o populaţie îmbătrânită şi cu cea mai mare
speranţă de viaţă, dar şi un model cultural de omogenitate etnică
(98% dintre locuitori sunt japonezi), care nu lasă să se întrevadă
o reluare a creşterii prin imigraţie.
Chiar şi aşa, pentru o ţară renăscută din cenuşa de la Hiroshima
şi Nagasaki, revenirea nu pare imposibilă. Numai că este foarte
probabil ca Japonia să nu mai fie niciodată ce a fost – un “motor”
al creşterii economice mondiale. Ceea ce înseamnă că perspectivele
de ieşire din perioada tulbure a economiei mondiale, în care se
afundă odată cu criza financiară de pe Wall Street (septembrie
2008), sunt tot mai îndepărtate.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
