De ce şi-a vărsat Sarkozy nervii tocmai pe Băsescu: relaţia dintre preşedintele român şi cel francez s-a stricat vizibil în ultimul an
Preşedintele român, alături de alţi lideri UE, nu a fost de
acord cu o soluţie militară, iar evenimentele ultimelor zile par
să-i dea dreptate – regimul Gaddafi este aproape de a prelua
controlul întregii ţări
UPDATE
11:00
publicitate
Preşedintele Traian
Băsescu a declarat, luni, la TVR, că decizia privind instituirea
unei zone de exludere aeriană în Libia nu ar aparţine Consiliului
European, ci NATO, şi că recunoaşterea autorităţii naţionale
provizorii de la Benghazi este prematură.
Întrebat dacă preşedintele francez a avut o ieşire nervoasă la
Consiliul European în urma discursului său legat de liniile de
acţiune privind Libia, Băsescu a răspuns: “Nu. Cel puţin nu
în Consiliu”.
Întrebat dacă a avut un dialog cu Sarkozy în nota “imaginilor
mult comentate” de la Summit-ul NATO, Băsescu a răspuns: “Nu, nu
ştiu ce imagini exact aţi văzut dumneavoastră”.
“Vă pot spune că acolo, în jurul mesei, şefii de stat şi
de guvern îşi spun părerile pro şi contra legate de propuneri. Iar
punctul de vedere al României a fost categoric că Uniunea
Europeană, sediul problemei, instituirea zonei de excludere aeriană
- no fly zone – nu este la Consiliul European, ci la NATO. De
asemenea, în ceea ce priveşte recunoaşterea autorităţii naţionale
provizorii de la Benghazi – o altă propunere, să recunoaştem
această autoritate – mi s-a părut prematură, mai ales că în fruntea
ei nu este nimeni altcineva decât ministrul de Justiţie al lui
Gaddafi”, a declarat Traian Băsescu.
El a mai spus că “este problema Franţei” ceea ce susţine şi că
el a adus toate argumentele că România nici nu poate să recunoască
acea autoritate, cel puţin în stadiul actual.
Preşedintele a menţionat că acea autoritate poate avea însă
calitatea de interlocutor, dar nu poate să fie recunoscută ca noua
putere în Libia, cu atât mai mult cu cât nu controlează nicio
instituţie a statului libian.
“Deci, ce să recunoşti? Un grup de foşti miniştri ai lui
Gaddafi pe care i-a prins supărarea la Benghazi şi s-au gândit ei
să fie comitetul naţional provizoriu. Cu ce sunt mai puţin
responsabili de situaţia din Libia aceşti foşti miniştri decât
Gaddafi însuşi? Deci, categoric nu aveam niciun argument în
susţinerea poziţiei exprimate de preşedintele Sarkozy să
recunoaştem această autoritate provizorie. Iar în aceea ce priveşte
instituirea zonei de interdicţie aeriană, aici riscurile erau, după
părerea noastră, foarte mari. Vreau să înţelegem foarte bine ce
înseamnă zonă de interdicţie aeriană: înseamnă război. Asta
înseamnă zonă de interdicţie aeriană. Adică, înainte de a putea să
interzici prin propriile tale aeronave zborul în spaţiul aerian
libian a aeronavelor libiene, întâi trebuie să bombardezi la sol
toate instalaţiile care îţi pot pune, îţi pot periclita siguranţa
propriilor tale avioane“, a adăugat şeful statului.
El a mai arătat că, deşi şi Uniunea Europeană are o politică
militară, o politică de apărare, dar nu are mijloace să facă aşa
ceva.
“Ori sediul problemei era câţiva kilometri mai încolo de
Consiliul European, era la sediul NATO, tot în Bruxelles. Iar joi -
Consiliul a fost vineri – joi fusese Consiliul NATO, unde noi am
fost reprezentaţi şi de Ministerul Apărării, şi de ambasadorul
nostru şi se constatase că nu există, în primul rând, informaţiile
necesare pentru analiza situaţiei şi oportunităţii acţiunii, şi, în
al doilea rând, nu era o unanimitate a punctelor de vedere a
statelor membre NATO. S-a amânat o nouă analiză, în vederea unei
decizii, pentru marţi, pentru mâine. De ce trebui să luăm noi o
decizie la Consiliul European, care nu e specializat în aşa ceva,
şi să nu aşteptăm o decizie NATO? Unde vă pot spune că
reprezentanţii noştri au mandat de la mine să aibă o atitudine
pozitivă în raport cu o decizie care ar diminua numărul de morţi
din Libia, în acest război civil. Pentru că aceasta este obiectivul
principal al deciziei pe care urmează s-o ia NATO: ce facem ca să
diminuăm numărul de victime”, a mai precizat Băsescu.
Totodată, el a mai spus că “sunt momente în care oamenii
politici trebuie să tragă puţin aer în piept, să respire, să
aştepte părerile specialiştilor în aşa ceva” şi că România va fi
solidară cu decizia NATO, arătând că românii nu vor face o opinie
separată în faţa unei decizii argumentate.
“În niciun caz Gaddafi nu mai este o soluţie pentru Libia. Un
şef de stat care trage în propriul lui popor nu-şi mai justifică
prezenţa într-o lume democratică. Nu ştiu ce se va întâmpla în
Libia, e greu de evaluat. Cert e că trebuie să aşteptăm analizele
care vor fi prezentate mâine (marţi – n.r.)”, a conchis
Băsescu.
El a mai spus că este exclusă recuperarea creanţelor Libia către
România, deoarece dialogul este întrerupt, fiindcă “nu ai cu cine
să vorbeşti acum”.
Băsescu a mai precizat că partea română a analizat subiectul
legat de posibilitatea intervenţiei militare în zonă. “O impunere a
zonei de exclusivitate, de interdicţie aeriană, poate fi urmată,
din necesităţi tactice, de intervenţia trupelor terestre. E, atunci
putem fi siguri că aducem repede Al-Qaida în nordul Africii, deci
chiar la frontiera de sud a UE”, a spus Băsescu. El a precizat că
Al-Qaida este o organizaţie care ar profita de existenţa unei stări
conflictuale prelungite în Libia. (Gabriel Pecheanu,
gabriel.pecheanu@mediafax.ro)
MIZA INTERVENŢIEI MILITARE ÎN LIBIA
Presupusa “nervozitate” vizavi de preşedintele român,
Traian Băsescu, atribuită de EUObserver.com preşedintelui francez,
Nicolas Sarkozy nu a fost decât o reacţie de neputinţă faţă de
respingerea de către liderii UE a soluţiilor propuse de Franţa
pentru rezolvarea crizei din Libia.
Liderul de la Bucureşti era ţinta perfectă a unei
izbucniri de furie, după ce, anul trecut, la Summitul NATO de la
Lisabona (noiembrie) şi la alt Consiliu European (septembrie),
imaginile cu cei doi şefi de stat angajaţi în dispute au atras
atenţia mass media din întreaga lume.
La Lisabona, Sarkozy a dat impresia că refuză
nepoliticos dialogul cu Băsescu, care s-a dus lângă premierul
italian, Silvio Berlusconi. Italianul a făcut un gest cu degetul la
cap, de parcă ar fi spus “e ţicnit” în legătură cu Sarkozy. La
Bruxelles, liderul român şi francez au avut un schimb vehement de
replici privind expulzările de ţigani români din
Franţa.
Dacă publicaţia online de la Bruxelles a amintit de
problema neaderării la Spaţiul Schengen, motivele adevăratele
pentru care Sarkozy a părut “iritat” nu ţin de o poziţie aparte a
României. Nu doar Bulgaria – dezamăgită, alături de România, după
ce a fost ratată ţinta de aderare la Schengen în martie 2011 – ci
şi state ca Germania, Austria şi Suedia au respins propunerea lui
Sarkozy de instituire a unei zone de interdicţie
aeriană.
CITEŞTE ŞI
SUMMIT CU
SCANDAL – Sarkozy a avut o IEŞIRE NERVOASĂ la adresa lui Traian
Băsescu. CE L-A ENERVAT PE PREŞEDINTELE
FRANŢEI
După Consiliul European de vineri, Băsescu a declarat
că o soluţie militară în cazul Libiei ar putea fi “o eroare
politică majoră”. O aşa-numită “no fly zone” (de excludere aeriană)
ar ridica două probleme: a mijloacelor prin care să fie impusă
(atacuri şi patrule aeriene), dar şi a legalităţii. În primul caz,
doar două state UE (Marea Britanie şi Franţa) dispun de
capacităţile militare, iar în cel de-al doilea – doar Consiliul de
Securitate (CS) al ONU ar putea “legitima” o acţiune.
“În ceea ce priveşte soluţiile pentru Libia, acestea
trebuie să fie legale. Deci, dacă cineva se gândeşte la o
intervenţie, ea trebuie să aibă acoperire legală. La o intervenţie
militară, trebuie să fie probat că este necesară şi trebuie
susţinută de statele arabe”, declara Băsescu, vineri, citat de
Mediafax.
Condiţia susţinerii din partea statelor arabe a fost
îndeplinită, sâmbătă, după ce Liga Arabă a cerut intervenţia CS şi
a dat undă verde UE şi NATO pentru a trece la instituirea zonei de
interdicţie aeriană. Secretarul general al Ligii, egipteanul Amr
Moussa a declarat că o astfel de intervenţie în Libia este necesară
“pentru protecţia cetăţenilor libieni”, dar şi a “suveranităţii
statelor vecine”.
În privinţa mijloacelor de a anula supremaţia aeriană
a regimului Gaddafi faţă de forţele rebelilor din provincia
Cyrenaica, Băsescu a pus la îndoială oportunitatea unei astfel de
discuţii la nivelul Consiliului European. În opinia lui, “o
eventuală instituire a «no fly zone» nu poate fi făcută decât în
condiţiile enunţate şi ieri de NATO, de secretarul general
NATO”.
Ministrul de Externe francez, el însuşi surprins de
Sarkozy
Recunoaşterea de către Franţa a Coniliului Naţional
de Tranziţie (CNT) de la Benghazi drept “singurul reprezentant
legitim al poporului libian” a fost alt punct de divergenţă în
cadrul summitului european. “În priviţa recunoaşterii CNT, am
considerat că rangul maxim pe care îl poate avea acest consiliu de
la Benghazi este acela de interlocutor pentru moment”, a explicat
Băsescu.
Din nou, poziţia preşedintelui român nu a fost una
singulară. Ministrul de Externe italian, Franco Frattini, s-a
distanţat de Franţa şi a cerut ca, înainte de o decizie privind
eventuala recunoaştere, o misiune ONU şi UE ar trebui să se
deplaseze la Benghazi. Ministrul belgian de Externe, Stene
Vanackere, a declarat că “este o diferenţă între angajare (în
dialog – n.r.) şi recunoaştere”.
Ministrul de Externe suedez şi-a exprimat uimirea
faţă de anunţul Parisului printr-un mesaj pe Twitter. “Suedia
recunoaşte state, nu regimuri. La fel fac cele mai multe state UE.
Este întrucâtva neclar ce face Franţa”.
Cel puţin la fel de “neclar” a fost anunţul
recunoaşterii CNT şi pentru ministrul de Externe al Franţei, Alain
Juppé, potrivit unei mărturi a omologului său german, Guido
Westerwelle. Ministrul german a declarat că se afla chiar lângă
Juppé când a primit vestea de la Paris şi că acesta i s-a plâns că
nu fusese avertizat şi că Sarkozy ar fi acţionat “dintr-un
impuls”.
Opoziţia libiană, aproape suprimată
Până ca statele UE să ajungă la o poziţie comună în
privinţa instituirii unei “no fly zone” sau în privinţa
recunoaşterii CNT, este foarte posibil ca realitatea din Libia să o
ia înaintea liderilor UE. Trupele regimului Gaddafi au curăţat de
rebeli mai multe oraşe din estul ţării şi se apropie de Benghazi.
În faţa asalturilor cu avioane de luptă, tancuri şi artilerie grea,
rebeli nu mai pot decât să întrâzie pentru câteva zile dezodământul
- suprimarea “revoluţiei”.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
