Iulian Fota, consilierul lui Băsescu pe probleme de apărare: „În acest moment, nu avem cu ce contribui la războiul din Libia”
Fota opinează că NATO nu se va angaja la un război
terestru pentru înlăturarea lui Gaddafi, după modelul Irak – Saddam
Hussein
Câtă vreme conflictul armat între NATO şi Libia rămâne strict
aerian, ca urmare a interdicţiei de zbor instituite de Consiliul de
Securitate al ONU, militarii români vor rămâne “acasă”. “În acest
moment, nu avem cu ce contribui la războiul din Libia”, declară,
pentru gândul, Iulian Fota, consilierul preşedintelui Băsescu pe
probleme de apărare.
Fota spune că, în funcţie de evoluţia ulterioară a evenimentelor
şi de deciziile ce se vor lua în forurile NATO, ţara noastră şi-ar
putea aduce contribuţia logistică, cu mijloace de transport sau
asistenţă umanitară. “Am putea discuta, de pildă, de un spital de
campanie, dar este prematur – ar însemna să vorbim deja de un
război terestru şi am dubii că se va ajunge acolo”.
Fota opinează
că anihilarea forţelor aeriene controlate de Muammar Gaddafi şi a
armatelor angajate în lupte împotriva civililor prin bombardamente
aeriene va fi suficientă pentru înlăturarea dictatorului, fiindcă
acesta “nu beneficiază de sprijin popular”. “Oricum, ce se va
întâmpla în continuare, depinde, în bună măsură, de reacţia lumii
arabe”, conchide Fota.
publicitate
Scutaru: Guvernul trebuie să finanţeze programul
multirol
George Scutaru, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera
Deputaţilor, împărtăşeşte opinia lui Fota conform căreia resursele
ţării noastre nu permit o implicare militară în Libia: “Nu cred ca
avem capacitatea de a ne alătura acelor state care pun la
dispoziţie mijloace de lovire aeriană. România trebuie să susţină
din punct de vedere politic intervenţia statelor democrate. Trebuie
să aşteptăm decizia NATO pe acest subiect şi modul în care va
reacţiona, ca un corp întreg, NATO. După ce vor exista aceste
clarificări, cred că CSAT trebuie să exprime un punct de vedere”, a
declarat Scutaru, pentru Mediafax.
RĂZBOI ÎN LIBIA. După RUSIA, şi
CHINA îşi exprimă “REGRETUL” faţă de intervenţia militară
internaţională în Libia
RĂZBOI ÎN LIBIA. Muammar Gaddafi
avertizează Occidentul că “tot poporul are arme” şi că nu îl va
lăsa să exploateze petrolul libian. PLUS – Mesajul către atacatori:
Sunteţi nişte animale
RĂZBOI ÎN LIBIA. Alianţii au
început atacul. SUA şi Marea Britanie au lansat un prim val de 110
rachete Tomahawk. Libia anunţă cel puţin 48 de victime -
LIVE
Deputatul PNL opinează că “cel mult, putem discuta de un
sprijin umanitar” şi consideră că a sosit momentul ca la nivelul
Guvernului să fie luată o decizie pentru finanţarea programului
avioanelor de luptă multirol.
Forţele aeriene libiene vs forţele aeriene
româneşti
După cum deja s-a văzut, pentru forţele aeriene franceze, o luptă
cu forţele aeriene libiene e ca un “galop de sănătate”. Franţa e
prima naţiune NATO care s-a angajat în conflictul armat cu regimul
de la Tripoli.
Însă, dacă România ar fi fost obligată să poarte, singură, un
război cu Libia, sorţii ar fi fost indecişi.
Ca şi regimurile postcomuniste din România, regimul Gaddafi nu a
investit în modernizarea armatei, în ultimii 20 de ani. Totuşi, la
începutul anului 2011, înainte de declanşarea revoltei populare
împotriva lui Gaddafi, forţele aeriene libiene dispuneau de 374 de
vehicule operaţionale, între care: avioane de luptă MIG-21, MIG-22,
Suhoi Su-22 (mai noi decât MIG-urile 21 LanceR), Mirage F1,
elicoptere de luptă Mi-24 (mai vechi decât IAR 330 Puma Socat),
bombardiere Suhoi Su-24, mai multe modele de avioane şi elicoptere
de transport, inclusiv C-130 Hercules, Ilyushin Il-78 (capacitate
aproape triplă faţă de a Hercules-ului) sau Boeing CH-47
Chinook.
FORŢELE COALIŢIEI care ar putea
interveni în Libia. Cu ce resurse va participa fiecare ţară -
GALERIE FOTO
RĂZBOI ÎN LIBIA. Gaddafi ameninţă
că, după raidurile “BARBARE” ale “CRUCIAŢILOR”, va ataca obiective
civile şi militare din Mediterana
RĂZBOI ÎN LIBIA. Avioanele
franceze survolează teritoriul ţării, televiziunea publică libiană
difuzează cântece patriotice – GALERIE FOTO
De partea sa, România mai are maxim 47 de MIG-21 operaţionale
(după unele surse, doar 30 de aparate mai sunt, de fapt, apte de
zbor în acest moment; oficial, Ministerul Apărării consideră că
cifra exactă a avioanelor de luptă este secret de stat). Pentru
lupta aeriană şi aer-sol mai dispunem de elicoptere IAR 330 Puma şi
Puma-Socat (24 de aparate modernizate în 2005). Pentru transport
avem un aparat C-130 Hercules şi două C-27 J Spartan plus câteva
Antonov An-26 şi AN-30.
Bugetul nu permite decât continuarea programului de
“prăbuşire controlată” a MIG-urilor
Cu excepţia elicopterelor modernizate şi a celor două transportoare
Spartan, restul aparatelor vor trebui casate în curând. Resursa de
zbor a MIG-urilor expira anul acesta. În iunie 2009 s-a recurs la
executarea de reparaţii capitale la avioanele multirol, pentru ca
România să-şi mai poată îndeplini sarcinile asumate în cadrul NATO.
Costul unei reparaţii capitale este de circa 1,2 milioane de
dolari. Un avion F-16 la mâna a doua sau un avion Gripen nou ar
costa circa 35-40 de milioane de dolari. La 1 noiembrie 2010, un
MIG s-a prăbuşit în apropiere de Câmpia Turzii, ambii piloţi
pierzându-şi viaţa. Un accident mortal, în care este implicat un
MIG, se petrece, în medie, o dată la doi ani. Accidentele mortale
cu F-16 sau Gripen sunt extrem de rare.
Bugetul pentru Apărare al României a avut următoarea evoluţie:
2008 – 1,5% din PIB; 2009 şi 2010 – 1,3% din PIB; 2011 – 0,8% din
PIB. Pentru anii următori (2012 – 2014), conform prognozei
Ministerului de Finanţe privind evoluţia economico-financiară pe
termen mediu, se preconizează ca bugetul Apărării să scadă la 0,7%
din PIB.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
