Cernavodă, locul 50 în lume în clasamentul siguranţei. Şefii centralei se tem mai mult de scandalul mediatic
Centrala nucleară de la Cernavodă ocupă locul 15 între toate
centralele nucleare din lume şi locul 1 între centralele de tip
CANDU, din punct de vedere al randamentului de exploatare exprimat
prin aşa-numitul factor de capacitate, a declarat ieri, într-o
conferinţă de presă organizată la Cernavodă, directorul de
centrală, dr.ing. Marian Şerban. Din punct de vedere al siguranţei
de exploatare, centrala de la Cernavodă ar fi între primele 50 din
lume. Există 443 de reactoare în peste 250 de centrale nucleare
furnizoare de energie electrică, răspândite preponderent în SUA,
Europa, Rusia, China şi Japonia.
Factorul de capacitate determină productivitatea unei centrale
nucleare, în raport cu capacitatea pentru care a fost proiectată.
Împreună, reactoarele 1 şi 2 au funcţionat, în media anului 2010,
la 94% din capacitate, iar reactorul 1 a produs chiar puţin peste
capacitate. “Pe plan mondial, factorul de capacitate este optzeci
şi ceva la sută, iar media centralelor nucleare din SUA este de 90
la sută”, a precizat Şerban.
publicitate
Directorul CNE Cernavodă, dr.ing. Ionel Bucur, a declarat că, în
urma verificărilor efectuate anul trecut, de 21 de specialişti ai
World Association of Nuclear Operators (WANO), majoritatea
americani, s-a stabilit că centrala de la Cernavodă se află între
primele 50 de centrale nucleare din punct de vedere al siguranţei
de exploatare şi pe locul 3 între centralele de tip CANDU.
Cernavodă este la 2 m peste nivelul maxim cunoscut al
Dunării
Conducerea CNE dă asigurări că niciun cataclism previzibil nu
poate periclita buna funcţionare a centralei nucleare, care este
pregătită pentru situaţii de urgenţă, datorită proiectării şi
realizării solide, mecanismelor de siguranţă şi personalului de
calitate. “Suntem o companie de stat, dar funcţionăm pe principiile
unei multinaţionale”, spune Şerban. “Chiar dacă este proiectată să
reziste la cutremure de magnitudine 8 pe scara Mercalli, nu
Richter, aşa cum s-a spus, robusteţea centralei este asigurată şi
la cutremure mai mari. Aţi văzut că, în Japonia, nu cutremurul a
fost cel care a produs avarierea generatoarelor, ci valul tsunami
care a urmat cutremurului. La noi, un tsunami este exclus, iar
poziţia centralei este la 2 metri peste nivelul maxim cunoscut al
Dunării”, a completat Bucur.
Scara Mercalli conţine 12 gradaţii, împărţind cutremurele în
funcţie de efectele lor. Un cutremur de gradul 8 este definit ca
destructiv: “Casele se deplasează pe fundaţiile lor, pereţii uşori
sunt aruncaţi în afară, unii pereţi de cărămidă se
prăbuşesc”.
Anterior, Vajda Borbala, preşedintele Comisiei Naţionale pentru
Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), a declarat, pentru
gândul, că centrala de la Cernavodă este proiectată să reziste unui
cutremur cu magnitudinea 8 pe scara Richter. Acesta este echivalat
unui cutremur de magnitudinea XI pe scara Mercalli – între
dezastruos şi catastrofic: “Puţine clădiri din cărămidă rămân în
picioare. Sunt distruse poduri. Şinele de cale ferată sunt îndoite
puternic”.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi seara, într-o
conferinţă de presă, că s-a consultat cu directorul Institutului
pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, care l-a asigurat că
centrala de la Cernavodă este în siguranţă, în cazul unui cutremur.
“Am toate informaţiile care indică faptul că la Cernavodă centrala
este sigură. Am discutat cu domnul Mărmureanu cu privire la
riscurile seismice şi fiind în Dobrogea, deci pe celălalt mal al
Dunării decât Vrancea, cutremurele au şi un amortizor până la cele
două reactoare nucleare”, a declarat Traian Băsescu.
CNE: Centrala de la Cernavodă, mai sigură ca aceea de la
Fukushima
Într-un material pus la dispoziţia presei, conducerea CNE
explică de ce este mai sigură centrala de la Cernavodă, în
comparaţie cu centrala de la Fukushima: “avem o centrală robustă de
tip CANDU 6, care utilizează drept combustibil nuclear uraniu
natural, neîmbogăţit. Răcirea se face cu apă grea în circuit
închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala
de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte
combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în
reactor”. În cazul tehnologiei CANDU “cantitatea de energie
potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în
celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară, deoarece
încărcarea combustibilului se face săptămânal, faţă de celelalte
tipuri de reactoare, încărcate anual”. La Cernavodă există o
rezervă de 450 de tone de apă grea pentru răcire în vasul
reactorului, iar chesonul reactorului conţine aproximativ 500 de
tone de apă normală, care poate asigura răcirea timp de 6 ore, în
cazul unei avarii care ar împiedica răcirea normală. În afara celor
500 de tone de apă din cheson mai există o rezervă, de 2.000 de
tone de apă, astfel că, în total, răcirea cu apă normală ar putea
fi asigurată timp de 15 ore, considerate suficiente pentru
rezolvarea oricărei avarii.
La Fukushima, repararea generatoarelor şi punerea în funcţiune a
pompelor de apă, cu ajutorul cărora s-a putut rezolva problema
răcirii reactoarelor, s-a realizat după mai multe zile de luptă
disperată cu efectele tsunamiului. Dar, susţine Bucur, la
Cernavodă, rezervoarele de combustibil pentru propriile generatoare
de electricitate sunt bine adăpostite şi nu ar fi periclitate în
cazul, puţin probabil, al unei inundaţii. Generatoarele şi-au
dovedit eficienţa în două rânduri (aprilie 2008, decembrie 2009),
când centrala a fost decuplată de la reţeaua energetică naţională
în urma unor furtuni violente.
Incinta CNE este realizată la o cotă superioară de 15,8 faţă de
nivelul Mării Negre şi cu 2m faţă de nivelul maxim teoretic al
apelor Dunării, cu revenire o dată la 10.000 de ani.
În cazul unui cutremur, reactoarele de la Cernavodă se opresc şi
sunt răcite oricum – în cazul pierderii sursei normale de răcire,
aceasta poate fi realizată chiar şi în absenţa oricărei surse de
energie electrică (prin termosifonare – circulaţia naturală a
apei), radioactivitatea fiind reţinută în interiorul camerei
reactorului.
Operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă
secundară (SCA), o structură special proiectată şi construită
pentru această situaţie, rezistentă la un cutremur violent (de 8 şi
peste 8 pe scara Mercalli).
Conducerea CNE consideră că “în urma evenimentelor de la Fukushima
nu se pot formula acţiuni imediate de implementat la CNE
Cernavodă”. Totuşi, “au fost iniţiate activităţi de verificare
preventivă suplimentară a prevederilor existente”.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
