De ce nu avem drumuri? Boagiu: „Ne lipsesc constructorii FOTO: Publimedia/ Octav Ganea
Anca Boagiu garantează că va câştiga pariul pentru dezvoltarea
infrastructurii. Mai mult, ministrul Transporturilor spune că
România va deveni un şantier anul acesta şi afirmă că există banii
necesari pentru proiectele sale. Însă, principalul impediment în
calea avansului numărului de kilometri de autostrăzi din România
este, în opinia Ancăi Boagiu, lipsa personalului calificat. “Ne
lipsesc constructorii. Am constatat că, atunci când trebuie să
facem drumuri, nu putem să le facem decât cu agricultori, nu cu
drumari. Drumurile trebuie făcute cu drumari, construcţiile cu
constructori”, a declarat ministrul într-o conferinţă de presă. În
plus, ea a accentuat exodul de specialişti din domeniu către
companiile private.
“Avem nevoie de personal calificat, care să se
întoarcă în administraţie”, a precizat Boagiu care a menţionat că
CNADNR a angajat recent 30 de tineri ingineri şi că vrea să încheie
parteneriate cu facultăţile de construcţie din toată ţara.
Megaprogramul românesc de construcţie de autostrăzi,
proporţii minuscule
publicitate
Ministrul a vorbit şi de “cel mai mare program de construcţii de
autostrăzi demarat în România”, potrivit Mediafax. În prezent sunt
în execuţie 243 de kilometri de autostradă, iar pentru alţi 220 de
kilometri sunt pregătite licitaţii. Acest megaprogram, chiar dus la
bun sfârşit, ar fi doar o realizare modestă, la scară europeană. În
perioada 1990-2009, spaniolii au dat în folosinţă circa 8.800 de
kilometri de autostrăzi. Dacă în 1990 reţeaua iberică de astfel de
drumuri totaliza circa 4.700 de kilometri, în 2009 statisticile
Eurostatului consemnau un nivel de 13.500 de kilometri. Ceva mai
mult de 200 de kilometri de autostradă au construit, an de an, timp
de 20 de ani şi francezii, atingând un total de peste 11.000 de
kilometri. Mai bine la acest capitol au stat şi vecinii maghiari.
De la căderea comunismului, guvernele de la Budapesta au reuşit să
sporească reţeaua de autostrăzi de la 267 de kilometri până la
1.273 de kilometri, în 2009.
În acest context, şi directorul CNADNR, Daniela Drăghia, transmite
un mesaj optimist. “Avem un orizont de timp în care să încheiem o
parte din Coridorul IV. Până în 2013 vom putea discuta de lungime
de autostradă în jur de 390-400 de kilometri”, spune Drăgia,
conform Mediafax.
Management privat la companiile de stat
O altă idee exprimată de ministrul Transporturilor a fost aceea
a instituirii unui management privat pentru companiile de stat. O
sugestie similară era exprimată la finele anului trecut de
reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini (CIS). Una dintre
sugestiile făcute statului într-un plan de redresare economică a
României era externalizarea managementului procesului de accesare a
fondurilor europene. La acea dată, ei estimau că o asemenea măsură
ar conduce la un avans de 3,6% al PIB-ului, până în 2015. Boagiu a
ţinut să amintească şi de măsurile luate pentru a preîntâmpina
traficul de influenţă. A pomenit chiar de existenţa unor “personaje
dubioase” care i-ar stresa pe reprezentanţii CNADNR cu încercările
lor repetate de a afla stadiul diferitelor dosare depuse. De
altfel, ministrul a emis recent un ordin prin care “CNADNR va
asigura supravegherea video a sediului CESTRIN, respectiv a
perimetrelor alăturate incintelor în care se va desfăşura procesul
de evaluare”. Boagiu a mai adăugat că nu a dorit până în prezent să
aibă întâlniri cu reprezentanţi ai companiilor private locale. A
acceptat dialogul cu cei care reprezentau grupuri străine, însă
numai în prezenţa ambasadorilor respectivelor state.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
