Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

Profesia de RESTAURATOR, între pasiune şi imposibilitatea de a-ţi cumpăra benzină pentru maşină. SOLUŢII DE CRIZĂ: decorarea pereţilor, machiaj profesional sau ornarea artistică a unghiilor

publicitate

Zi de zi lucrează cu soluţii de
amoniac, acetonă, terebentină sau colofoniu, substanţe chimice
periculoase care le aduc 15 la sută spor de toxicitate la salarii.
Fetele care aleg profesia de conservator-restaurator de monumente
şi obiecte de patrimoniu artistic şi cultural nu îşi fac niciodată
unghiile pentru că oja nu rezistă în contact cu solvenţii, chiar
dacă poartă mănuşi de protecţie.

Deşi fac totul din pasiune,
salariile mici nu îi motivează pe tinerii restauratori. În asemenea
condiţii, cei mai mulţi dintre ei devin după opt ore de muncă la
muzeu, machiori, fotografi, decoratori care aduc mai aproape
personajele de poveste sau din desenele animate în viaţa
copiilor.

Chimie şi artă: două domenii coexistente în profesia de
restaurator

După absolvirea unui liceu de artă,
nu există decât două posibilităţi: Facultatea de Arte sau cea de
Istorie şi Patrimoniu, cred restauratorii tineri ai Muzeului Astra
din Sibiu. Pentru că în 2004-2005 au optat pentru a doua variantă,
Gabriela, Anca şi Marius şi-au petrecut studenţia printre obiecte
vechi, mâncate de carii, ciuperci sau rugină.

Asta fără a mai aminti de orele de
curs, multe dintre ele incluzând laboratoare de chimie. “Trebuie să
ştim chimie, pentru că noi amestecăm substanţe periculoase, suntem
aşa, ca un fel de vraci: luăm probe, facem analize biologice pentru
determinarea esenţei lemnoase, după partea de documentare
ştiinţifică şi expertiză. Cum să vă explic, e ca în CSI
Investigaţii”, spune, pentru gandul, Gabriela,
coordonatoarea mai multor team-building-uri dedicate copiilor în
cadrul centrului muzeal din oraşul transilvănean.

De la restaurarea unor
obiecte de artă la pictat pereţi pentru copii, machiaje, artă
fotografică

Profesia de restaurator presupune
meticulozitate şi pasiune. Tinerii angajaţi ai Muzeului Astra din
Sibiu au un program de 8 ore pe zi. La 15.30 se termină ziua de
muncă. Cu toate astea, de multe ori stau după program. Deschiderea
Centrului pentru Patrimoniu, din 25-26 martie, de exemplu, i-a
ţinut şi câte 12 ore la muncă în ultimele luni.

Din lipsa banilor, restauratorii încearcă să-şi rotunjească
veniturile în diferite moduri. Odată cu accentuarea criizei
economice, ei s-au apucat de body-painting, machiaje pentru mirese,
nail art, pictură sau decorarea camerelor pentru copii. “De
cele mai multe ori, muncesc câte 16-17 ore pe zi. Plec de aici şi
apoi pictez tablouri la comandă”, spune Gabriela.

Tânăra de 26 de ani a primit de la
părinţi o maşină, dar din cauza salariului mic, autovehiculul stă
parcat în curte. Nu-şi permite să îl folosească prea des, în
condiţiile în care un litru de benzină de cea mai proastă calitate
costă 5 lei. A vândut mai multe tablouri, a luat în jur de 200-240
de lei pe tablou. “Noi suntem artişti, nu impresari, nu
ştim să ne valorificăm talentul în bani. La noi totul e
pasiune!”, adaugă ea şi ne arată expoziţia de picturi
expuse în biroul propriu.

Anca, angajată provizoriu la muzeu, s-a specializat în machiaje
pentru mirese, după ce a muncit un an jumătate la un salon de
cosmetică. Ca restaurator, ia şase milioane pe lună. Pentru că
Dumbrava Sibiului, locul unde se află Muzeul în Aer Liber din
cadrul ASTRA , e situat la o distanţă de 8 kilometri de oraş, ea e
nevoită să facă în fiecare zi naveta, ceea ce înseamnă o cheltuială
în plus. Un machiaj de mireasă costă 75 lei. Pentru cuscre,
domnişoare de onoare, naşă, preţul scade undeva la 50 de lei. Au
fost unele sâmbete când a făcut şi câte 300 lei, adică jumătate din
salariul pe o lună întreagă.

Pentru decorarea unei camere de copil, Anca Pripon cere în jur de
600 lei. În Bucureşti, operaţiunea se ridică undeva la 15-20 de
milioane. Şi aici preţul nu e fix. “Dacă solicitanţii îmi
pun la dispoziţie vopsele scumpe, atunci ridic preţul. Când lucrez
cu materiale ieftine, mai scad din sumă. Mai contează şi suprafaţa
pereţilor, dar important e să faci un copil fericit”,
spune fata.

A asigurat machiajul pentru
modelele lui Botezatu când au venit la prezentări de modă în Sibiu,
a făcut body-painting pentru manechinele masculine de-ale lui
Sergio Rossi, un designer renumit de pantofi, a pictat grădiniţe.
Tânăra cu ochi de asiatică a realizat machiajul de mireasă al
Anyei, fosta componentă a trupei Hi-Q. Marius mai face fotografii
ocazional.

Ştie că talentul, perfecţionat în
timpul facultăţii, îi dă posibilitatea să jongleze cu mai multe
domenii. O altă colegă de-a lor s-a perfecţionat în ornarea
artistică a unghiilor: de la kanji la picturi în miniatură, nimic
nu e imposibil când ai mâna exersată şi nevoie de bani. Tinerii se
promovează pe facebook, dar şi pe site-uri de artă
(webgarden.ro, art-zone.ro, shoppingart.ro).

Directorul Muzeului Astra: “Stăteam şi mă
gândeam: «Cum pot eu să-i ajut pe studenţii
ăştia?!»”

Valeriu Ion Olaru, profesor la Facultatea de Istorie şi
Patrimoniu “Nicolae Lupu”, din Sibiu, a fost profesorul acestor
tineri. I-a văzut venind zi de zi la muzeu, timp de un an. “Îşi
făceau lucrările practice, se implicau în toate activităţile
Muzeului Astra, veneau cu idei noi, dar nu primeau niciun ban, ba
mai mult, posturile erau blocate, deşi ne aflam în deficit de
personal”, recunoaşte specialistul în restaurarea lemnului
policrom. I-a ajutat pe fiecare, i-a trimis în schimburi de
experienţă în Norvegia sau Bulgaria şi le-a explicat că
“trebuie să aibă răbdare”.

Nu e prima dată când o ia de la
zero cu o nouă echipă. Când a venit în ’90 la Muzeul Astra, în
calitate de şef de laborator de conservare şi restaurare, Olaru a
găsit în biroul restauratorilor pământ pe jos, frig şi lipsa
instalaţiilor sanitare. “Lumea venea înfofolită, se
încălzea la o sobă de lemne care nu ardea bine. Mai aduceau de
acasă câte o sticlă de vin pentru a rezista temperaturilor scăzute.
Restauratorii aveau statut de muncitori necalificaţi. I-am băgat la
cursuri, i-am format”, îşi aduce aminte profesorul.

Directorul ştie că oamenii pleacă adeseori din muzeu. Unii îşi
deschid laborator privat de restaurare, alţii acordă consultanţă
tehnică în lucrări private sau se orientează către restaurarea de
biserici sau monumente istorice pe cont propriu. Din lipsa
comenzilor, mulţi restauratori pleacă în străinătate. Deocamdată,
vineri, 25 martie, s-a inaugurat la Sibiu Centrul ASTRA pentru
Patrimoniu, un proiect finanţat printr-un grant oferit de Islanda,
Liechtenstein şi Norvegia, în parteneriat cu Consiliul judeţean
Sibiu. Valoare totală a investiţiei este de aproape 3 milioane de
euro. Actualii restauratori au parte de condiţii şi aparatură de
ultimă oră, printre care şi un microscop stereobinocular, pentru
a-şi desfăşura activitatea.

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info



Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu

Nume (necesar)

Adresă de email (nu va fi publicată) (necesar)

Pagina web