RĂZBOI ÎN LIBIA. Tripoli acuză coaliţia că vrea să “despartă ţara în două”. NATO preia miercuri comanda tuturor operaţiunilor militare ale coaliţiei din Libia Foto: Suhaib Salem / Reuters
UPDATE
10:46 Khamis Gaddafi , unul dintre fiii
liderului libian, apare în public după zvonuri privind moartea
sa
Unul dintre fiii liderului libian Muammar Gaddafi , Khamis, a
apărut în public luni seara, la reşedinţa de la Bab el-Aziziya, la
Tripoli, potrivit imaginilor “în direct” de la televiziunea
naţională libiană, în urma unor zvonuri privind moartea sa,
relatează AFP.
publicitate
În ultimele zile au circulat zvonuri potrivit cărora Khamis, un
militar care conduce batalionul cel mai temut de libieni, ar fi
fost ucis într-un atac aerian al coaliţiei. Îmbrăcat în uniformă
militară, Khamis a apărut în mijlocul susţinătorilor tatălui său,
adunaţi la reşedinţa colonelului Gaddafi cu scopul de a forma
“scuturi umane” pentru a-l proteja pe “liderul lor”, potrivit
imaginilor televiziunii libiene.
Presa a relatat că tânărul Khamis Gaddafi , în vârstă de 27 de ani,
a fost victima unui pilot libian kamikaze. Potrivit tabloidului
britanic The Sun, el ar fi murit la spital.
UPDATE 10:32
Obama afirmă că SUA au
“împiedicat un masacru” în Libia, dar trebuie să evite erorile din
Irak
Preşedintele american, Barack Obama, şi-a justificat luni hotărârea
de a interveni în Libia, afirmând că aceasta a “împiedicat un
masacru” şi a apreciat că Statele Unite trebuie să acţioneze atunci
când interesele şi valorile lor sunt ameninţate, relatează
AFP.
Într-un discurs, transmis în direct, liderul american a recunoscut
că o tranziţie democratică în Libia va fi o “sarcină dificilă” şi
i-a avertizat pe americani contra unei reeditări a “erorilor”
comise de ţara sa în Irak.
La mai bine de o lună de la izbucnirea insurecţiei în Libia şi în
cea de a zecea zi a operaţiunilor militare ale coaliţiei
internaţionale, preşedintele a încercat să apere necesitatea
acestei noi intervenţii în Orientul Mijlociu.
“Conştienţi de riscurile şi costurile unei acţiuni militare,
suntem, în mod natural, reticenţi să utilizăm forţa pentru a
rezolva problemele internaţionale. Dar, atunci când interesele şi
valorile noastre sunt ameninţate, avem responsabilitatea să
acţionăm”, a declarat Obama în acest discurs susţinut la
Universitatea pentru Apărare Naţională, la Washington.
“Este ceea ce s-a întâmplat în Libia”, a continuat el, subliniind
că “de generaţii, Statele Unite joacă un rol unic de punct de
ancoraj al securităţii mondiale şi de apărător al
libertăţii”.
“În doar o lună, Statele Unite şi partenerii lor internaţionali au
mobilizat o largă coaliţie, au obţinut un mandat internaţional
pentru protejarea civililor, au oprit o armată în marş, au
împiedicat un masacru, au stabilit o zonă de interdicţie aeriană”,
a subliniat el.
“Unele ţări se pot face că nu aud atrocităţile din alte ţări.
Statele Unite sunt diferite. În calitate de preşedinte, am refuzat
să văd imagini ale masacrelor înainte de a acţiona”, a pledat
el.
În cazul libian, a remarcat el, comunitatea internaţională a
trebuit să hotărască să acţioneze, după ce liderul libian, Muammar
Kadhafi, a jurat “că nu va arăta milă faţă de poporul său”. “I-a
comparat cu nişte şobolani şi a ameninţat că va umba din uşă în uşă
pentru a-i pedepsi (…). Am refuzat ca acest lucru să se
întâmple”, a declarat el.
Dar preşedintele a rămas fidel direcţiei anunţate de la începutul
conflictului, precizând că nici nu intră în discuţie o depăşire a
mandatului ONU, pentru a se încerca o îndepărtare de la putere a
liderului libian, cu forţa.
“Evident, nu există nicio îndoială că Libia şi lumea vor fi mai
bune dacă (Muammar) Gaddafi nu ar mai fi la putere (…). Dar a
extinde misiunea noastră, pentru a include în ea (obiectivul unei)
schimbări de regim, ar fi o eroare”, a apreciat el, dând ca exemplu
precedentul din Irak, invadat în 2003 de Statele Unite şi Marea
Britanie.
“Acolo, schimbarea de regim a durat opt ani, a costat mii de vieţi
americane şi irakiene şi aproximativ 1.000 de miliarde de dolari.
Ne ne putem permite să repetăm acest lucru în Libia”, a insistat
el.
Cu o zi înainte de reuniunea Grupului de Contact pentru Libia, la
Londra, care va reflecta la perioada “post-Kadhafi”, Obama, care a
discutat anterior, într-o videoconferinţă, cu preşedintele francez,
Nicolas Sarkozy, cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul
britanic, David Cameron, a avertizat, totodată, că o tranziţie
democratică va constitui o “sarcină dificilă”.
Adjunctul ministrului libian al Afacerilor Externe, Khaled Kaim,
a acuzat luni seara coaliţia că vrea să “despartă ţara în două”,
într-o intervenţie la un post italian de televiziune, relatează
AFP.
“Tactica coaliţiei este să conducă spre un impas, pentru a despărţi
ţara în două, ceea ce înseamnă război civil, un război continuu,
începutul unei noi Somalii, o situaţie foarte periculoasă”, a
declarat Kaim în emisiunea “Porta a Porta” a postului Rai
Uno.
“Rebelii continuă să atace forţele noastre armate”, a adăugat
adjunctul ministrului de Externe. “Dacă suntem conduşi spre un
război civil, Rezoluţia 1.973 (a Consiliului de Securitate al ONU),
cea care ar trebui să apere civilii, va conduce, din contră, la
uciderea de civili”, a continuat el.
Într-o confruntare inedită cu preşedintele Consiliului Naţional de
Tranziţie (CNT) libian, Mustafa Abdeljalil, intervievat, de
asemenea, în emisiune, Kaim a spus că “în prezent, provocarea este
următoarea: depunerea armelor pentru a discuta, ulterior, în mod
paşnic”.
Cei doi au intervenit la postul public italian de televiziune, cu o
zi înainte de prima reuniune, la Londra, a Grupului de Contact
pentru Libia, însărcinat cu “pilotajul politic” al loviturilor
militare, care se află, de acum, sub comandament NATO şi care va
aborda, în special, pregătirea perioadei de după regimul
colonelului Muammar Gaddafi.
Situaţia politică din Libia după plecarea lui Muammar
Kadhafi, subiectul reuniunii de la Londra
Casa Albă a afirmat luni că reuniunea grupului de contact privind
Libia de marţi de la Londra va fi consacrată în mare parte
situaţiei politice din ţară odată ce colonelul Muammar Gaddafi va
renunţa la putere, relatează AFP.
Secretarul american de Stat Hillary Clinton, care va reprezenta
Statele Unite la reuniune, a declarat că este interesată de
modalitatea de a obţine plecarea lui Gaddafi pe cale diplomatică,
în timp ce revolta împotriva regimului libian progresează graţie
atacurilor coaliţiei al căror scop este să obţină respectarea unei
zone de interdicţie aeriană decise de ONU.
“Credem că este foarte important să definim un scop, o viziune în
privinţa viitorului”, a declarat consilierul adjunct pentru
securitate naţională al preşedintelui Barack Obama, Denis
McDonough.
“Nu o voi lua înainte, pentru că această conferinţă este condusă de
Marea Britanie, dar ne aşteptăm să se definească obiectivul politic
final şi la ce să se aştepte libienii”, a adăugat McDonough în
cadrul unei întâlniri cu presa la Casa Albă. Ideea “de bază” a
politicii americane este de a face în aşa fel încât libienii să
aibă mai multe de spus în legătură cu viitorul lor, a precizat
consilierul lui Obama.
Baconschi va susţine, la Conferinţa privind Libia,
necesitatea acţiunii sub coordonarea NATO
Şeful diplomaţiei române va susţine, marţi, la Londra, la
Conferinţa internaţională privind Libia, necesitatea acţiunii
concertate şi eficiente sub coordonarea NATO şi în parteneriat cu
alte state pentru aplicarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate
al ONU şi asigurarea protecţiei civililor.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, va participa,
marţi, la Conferinţa internaţională de la Londra privind Libia.
Ministerul precizează că şeful diplomaţiei române va susţine
necesitatea acţiunii concertate şi eficiente sub coordonarea NATO
şi în parteneriat cu alte state, inclusiv din regiune, pentru
aplicarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi
asigurarea protecţiei civililor.
“Va reitera poziţia României de participare în cadrul NATO la
operaţiunea de impunere a embargoului privind armele”, se arată în
comunicatul MAE.
La Conferinţă sunt invitate statele membre ale NATO şi UE, state
din regiune, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale (ONU,
Uniunea Africană, NATO, Organizaţia Conferinţei Islamice), alte
ţări care şi-au manifestat dorinţa de a contribui (militar sau
financiar) la aplicarea Rezoluţiilor 1970 şi 1973 ale Consiliului
de Securitate. Scopul conferinţei este de a discuta evoluţiile din
Libia, mai ales în urma Summit-ul de la Paris şi măsurile
aplicării, în continuare, a rezoluţiilor menţionate, în plan
militar şi non-militar – regimul de sancţiuni, asistenţa umanitară
etc.
NATO preia miercuri comanda tuturor operaţiunilor militare
ale coaliţiei din Libia
NATO va prelua miercuri comanda tuturor operaţiunilor militare
ale coaliţiei internaţionale din Libia, a anunţat luni preşedintele
american, Barack Obama, în cadrul unui discurs televizat, relatează
AFP.
“Alianţa noastră cea mai eficientă, NATO, a preluat
responsabilitatea aplicării embargoului asupra armelor şi a zonei
de interdicţie aeriană” în Libia, a amintit preşedintele Statelor
Unite.
“Noaptea trecută, NATO a decis să îşi asume o responsabilitate
suplimentară, aceea de a proteja civilii libieni. Acest transfer al
Statelor Unite către NATO va avea loc miercuri”, a adăugat el. “Cu
timpul, conducerea aplicării zonei de interdicţie aeriană şi a
protejării civililor în teren va fi transmisă aliaţilor şi
partenerilor noştri şi am încredere deplină în capacitatea
coaliţiei noastre de a menţine presiunea asupra a ceeea ce rămâne
din forţele lui (Muammar) Kadhafi”, a precizat Obama.
ONU avertizează asupra unei penurii de alimente şi
medicamente în Libia
Un oficial din cadrul ONU a avertizat, luni, la Dubai împotriva
unei penurii de alimente, medicamente şi carburant în Libia şi a
cerut o prezenţă umanitară în această ţară, teatrul unei revolte
împotriva regimului colonelului Muammar Gaddafi , relatează
AFP.
“Alimentele sunt rare. Există îngrijorări că oleoductele ar putea
fi întrerupte”, a declarat Valerie Amos, coordonatoarea ONU pentru
ajutor în situaţii de urgenţă, adăugând că se teme, de asemenea, de
o “criză medicală” şi de o problemă “de aprovizionare cu
medicamente”.
“Am vrea să avem o prezenţă în această ţară”, a adăugat ea în
cadrul unei întâlniri cu presa, precizând că în vestul Libiei,
aflat sub controlul forţelor loiale lui Muammar Gaddafi , ONU are
“puţine informaţii despre ce se întâmplă”.
Coordonatorul umanitar al ONU pentru Libia, Rashid Khalikov, a
menţionat deja miercuri necesitatea unei prezenţe a experţilor ONU
în ţară pentru a evalua nevoile populaţiei.
O prezenţă în “diferite regiuni ale ţării” a experţilor ONU ar
permite agenţiilor umanitare ale Naţiunilor Unite să “vadă dacă
populaţia are în continuare acces la servicii” şi să constate “dacă
există vreo întrerupere în aprovizionarea” cu produse de primă
necesitate sau servicii de bază, a adăugat el la Geneva, la
întoacerea dintr-o misiune de cinci zile la Tripoli.
Amos a menţionat o creştere a numărului de libieni care traversează
frontiera cu Egiptul.
Aproximativ 336.658 de persoane, în special străini, au fugit din
Libia de la începutul revoltei, la jumătatea lui februarie, iar
aproximativ 9.000 dintre acestea sunt blocate la frontierele cu
Egiptul şi Tunisia, potrivit statisticilor ONU.
CSAT permite operarea pe aerodromuri pentru avioane SUA
pentru realimentări, în contextul R 1973-2
CSAT a aprobat, luni, într-o şedinţă, dislocarea şi operarea pe
aerodromuri din România a unor aeronave ale forţelor aeriene ale
SUA, pentru realimentare în aer, utilizate în operaţia de impunere
a Rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU.
Preşedinţia informează că luni, la ora 18.00, a avut loc, la
Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,
condusă de preşedintele României, Traian Băsescu.
La şedinţă au participat prim-ministrul României, Emil Boc,
ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, ministrul
Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, ministrul Finanţelor Publice,
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu,
directorul Serviciului Român de Informaţii, George Cristian Maior,
directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan
Ungureanu, şeful Statului Major General, general-maior Ştefan
Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională,
Iulian Fota, consilierul prezidenţial Anca Ilinoiu, şef al
Departamentului Relaţii Internaţionale, secretarul CSAT,
general-locotenent Ion Oprişor şi consilierul prezidenţial Valeriu
Turcan, purtătorul de cuvânt al preşedintelui României.
“În cadrul şedinţei s-a analizat dislocarea şi operarea pe
aerodromuri din România a unor aeronave ale forţelor aeriene ale
SUA, pentru realimentare în aer, utilizate în operaţia de impunere
a Rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. În
conformitate cu procedurile juridice legale, preşedintele României,
după consultarea membrilor Consiliului, a aprobat această
solicitare, urmând ca, ulterior, să informeze Parlamentul României.
Solicitarea şi aprobarea au la bază prevederile din cadrul
Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale
Americii”, se arată într-un comunicat remis de Preşedinţie.
România va participa la operaţiunile militare din Libia cu fregata
Ferdinand şi 207 militari, a decis marţi seară Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării. Costurile participării se ridică la 4,5 milioane
de euro. Anunţul a fost făcut de către preşedintele Băsescu.
Ioana Bojan, ioana.bojan@mediafax.ro, Cristian
Fierbinţeanu, fierbinteanu@mediafax.ro, Iuliana Enache,
iulia.enache@mediafax.ro, Valentin Vidu,
valentin.vidu@mediafax.ro
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
