Calitatea aerului din Bucureşti, sub limitele impuse de UE. Vinovaţii: traficul, panseluţele şi excrementele de câine Vezi care sunt cele mai poluate zone din capitală Foto: Ovidiu Micsik
Gradul de poluare al aerului din Bucureşti este mai ridicat
decât limitele impuse de Uniunea Europeană. Depăşirile substanţiale
şi frecvente ale concentraţiilor de substanţe poluante din aer au
efecte serioase asupra sănătăţii populaţiei, potrivit unui studiu
realizat de Centrul pentru Politici Durabile Europolis care a
monitorizat calitatea aerului din Capitală.
În urma studiului s-a constatat că cele mai periculoase
substanţe pentru sănătatea publică sunt două tipuri de
pulberi în suspensie, PM10 şi PM2,5, deoarece
acestea au depăşit cel mai frecvent limitele considerate
acceptabile de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi
UE. PM10 şi PM2,5 se găsesc în praful din
atmosferă şi sunt compuse, în cea mai mare parte, din
funinginea care rezultă de la motoarele diesel.
Pulberile în suspensie sunt mai periculoase cu cât sunt mai fine
deoarece sunt inhalate cu uşurinţă şi ajung în alveolele pulmonare.
În anul 2010, staţiile de monitorizare a calităţii aerului din zona
Capitalei au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor limită la
toate filialele care măsoară aceste substanţe poluante.
Bucureştenii au respirat cel mai poluat aer în data de 23
decembrie 2010, când concentraţiile de PM10 din atmosferă
au fost de trei ori mai mari decât limitele
acceptabile, iar cele de PM2,5 (particule mai periculoase),
de şase ori mai mari. Măsurătorile şi calculele
Europolis arată că efectele poluării asupra sănătăţii locuitorilor
Capitalei sunt “extrem de grave”, se arată în studiu. Dacă în
perioada 2004-2009 ar fi fost respectate limitele impuse de UE,
peste 800 de adulţi şi 320 de nou-născuţi ar fi
putut fi salvaţi, spune Irina Boţa, de la centrul Europolis. “Chiar
dacă este vorba despre o aproximare statistică, aceste decese ar fi
putut fi evitate”, a explicat ea. Dacă ne-am încadra în limitele
recomandate, numărul persoanelor internate cu afecţiuni
respiratorii cronice ar putea fi redus cu aproximativ 300 de
cazuri, iar statul ar putea economisi în jur de 400.000 de
RON, numai prin evitarea spitalizării acestora, se mai
arată în studiu.
publicitate
Cele mai poluate
zone
Cele mai poluate zone din Capitală sunt cele aflate în
apropierea Cercului Militar şi a cartierului
Mihai Bravu, unde staţiile de monitorizare a
calităţii aerului au înregistrat medii anuale de poluanţi de două
ori mai ridicate decât valoarea limită impusă de UE şi OMS. Alte
zone foarte poluate ale Bucureştiului sunt, în ordine
descrescătoare, Drumul Taberei, Titan şi Lacul Morii. Cele două
staţii de monitorizare din apropierea Capitalei au înregistrat
valori mai scăzute pentru zona Măgurele şi Baloteşti. Pentru
celelalte sectoare ale Capitalei nu se cunosc informaţii mai
concrete deoarece nu există staţii de monitorizare în
apropiere.
Garda de Mediu: Cauzele
principale sunt traficul, panseluţele şi defrişările din jurul
Capitalei
Principalele cauze ale poluării aerului din Capitală sunt, în
opinia lui Silvian Ionescu, comisar şef la Garda de Mediu,
traficul, pământul de la panseluţe şi defrişările pădurilor din
jurul Bucureştiului. “Fiecare primar vrea să facă mai frumos
spaţiul verde şi se chinuie să pună panseluţe. Se pun panseluţe, se
pune şi un strat de pământ vegetal şi o să vedeţi, în toate
sectoarele, pământul vegetal depăşind bordura de ciment sau de
asfalt”, spune Ionescu. “PM10 în atmosferă este din cauza
pământului spălat de ploaie. Se usucă, trec maşinile peste el şi se
ridică în atmosferă”, explică Ionescu. O altă cauză a poluării este
lipsa de arbori. “Bucureştiul este oraş de câmpie
şi ar fi trebuit să-i rămână în picioare perdelele de protecţie
care au fost tăiate cu mult sârg şi care trebuie refăcute”, crede
comisarul şef. “Un arbore poate reţine şi 50 de kilograme de praf”,
explică Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedinte al asociaţiei Eco
Civica. El oferă şi alte motive care să explice nivelul foarte
ridicat al poluanţilor din aer. “20 la sută dintre străzile
din Bucureşti sunt neasfaltate“, spune el.
Un alt component de risc este, în opinia lui Dobrogea,
excrementul de câine. “În fiecare zi cinci
tone de excremente de câine sunt produse de cei
aproximativ 100.000 de câini din Bucureşti, cu sau fără stăpân.
Acestea ajung la faza de praf într-o lună. Statistica bolilor
parazitologice care este explozivă la noi este cauzată şi de acest
factor de risc”, explică el.
Cel mai mare pericol pentru sănătatea oamenilor îl reprezintă,
însă, hidrocarburile cancerigene. Alţi factori poluanţi sunt
plumbul, asbestul şi diverse insecticide din atmosferă.
Pentru a îmbunătăţi calitatea aerului din Capitală, Dobrogea
recomandă plantarea arborilor şi protejarea spaţiilor
verzi. Fiecărui locuitor al Capitalei ar trebui să-i
revină 26 de metri de spaţiu verde, însă “spaţiile verzi aferente
ansamblurilor de locuinţe se distrug”, spune Oana Grigore, director
la Direcţia de Mediu a Primăriei Bucureşti. Potrivit acesteia, când
se discută bugetul, capitolul mediu este marginalizat. “Mi se spune
că nu sunt bani pentru că trebuie să meargă la sănătate, iar eu le
spun să ne dea şi nouă ca să nu mai ajungă atât de mulţi oameni în
spital”, a declarat ea. Grigore crede că problema este la nivelul
Consiliului General al Municipiului Bucureşti care nu înţelege
problemele şi care respinge proiectele de mediu.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
