Locuinţa ta va rezista la “MARELE CUTREMUR”? Cum să citeşti hărţile de hazard seismic. De ce sunt mai sigure blocurile cu 20 de etaje decât cele cu 15
Cum construieşti în Bucureşti să nu te îngroape marele cutremur. De ce sunt mai sigure blocurile cu 20 de etaje decât cele cu 15
Cum construieşti în Bucureşti să nu te îngroape marele cutremur. De ce sunt mai sigure blocurile cu 20 de etaje decât cele cu 15
Cum construieşti în Bucureşti să nu te îngroape marele cutremur. De ce sunt mai sigure blocurile cu 20 de etaje decât cele cu 15
“30 de etaje în Bucureşti sunt de preferat unei construcţii cu
15 etaje. Căci felul cum se resimte cutremurul la Bucureşti
afectează în general construcţiile de 8 – 15 etaje”, a declarat
pentru gândul Dragoş
Marcu, inginer de structuri
Dacă locuiţi la bloc în Bucureşti şi vreţi să
ştiţi sigur că nu vă va cădea în cap la “marele cutremur”, puteţi
consulta noile hărţi de hazard seismic publicate recent de
profesorul Mărmureanu, după care puteţi chema un inginer de structuri, să vă “traducă” datele din
hărţi. “Un inginer de structuri vă poate explica
proiectul construcţiei, dar nu orice inginer. Este nevoie de cineva
cu reputaţie, bun specialist, fără pată şi cu moralitate
impecabilă”, a declarat pentru gândul cunoscutul arhitect
Alexandru Beldiman. Aceasta ar fi cea mai ieftină metodă.
Cea
mai sigură cale, însă, costă. “Se poate face un studiu de hazard
seismic local, adaptat exact locului respectiv. Asta costă chiar şi
15 sau 20.000 de euro, dar se poate şi mai puţin”, ne-a explicat
Dragoş Marcu, inginer de structuri.
publicitate
Capitala nu are zone mai vulnerabile decât altele, ci numai
blocuri bine sau prost construite
Să vedem, însă,
cum putem citi noile hărţi ale profesorului Mărmureanu, astfel
încât să ştim dacă terenul pe care locuim “se accelerează” mai mult
sau mai puţin la seism. Seismologul a împărţit Capitala în 14
microzone şi a luat cazul cutremurului maxim posibil în România,
cel cu magnitudinea de 7, 5 grade. Astfel, pentru fiecare microzonă
a stabilit trei lucruri: cât anume se accelerează pământul, care ar
fi intensitatea şi care perioada de vibraţie a terenului. “Pentru ca o clădire să rămână în picioare, trebuie ca
proiectantul să construiască astfel încât perioada de vibraţie a
clădirii să nu fie aceeaşi cu perioada de vibraţie a terenului.
Cele două (clădire şi teren) nu trebuie să intre în rezonanţă.
Acesta este principiul cel mai important. În Bucureşti nu există
zone mai vulnerabile la cutremur decât altele, ci numai locuri în
care s-a construit bine sau rău”, ne-a explicat profesorul Gheorghe
Mărmureanu.
În care
zone se cutremură pământul mai mult şi în care mai
puţin
Aşadar,
dacă locuiţi în Pantelimon sau în Fundeni, perioada de vibraţie a
pământului este de 1, 65 secunde, iar acceleraţia este de 300 de
centimetri pe secundă la pătrat, adică aici pământul se cutremură
cel mai mult. Asta nu
înseamnă neapărat că aceasta este cea mai periculoasă zonă, ci că
aici clădirile trebuie construite într-un anume fel. Şi
la Măgurele, la Facultatea de Fizică, la Bolintinu din Vale şi la
Ciorogârla terenul se cutremură tot cu 300 cm pe secundă la
pătrat, dar perioada de vibraţie a pământului este mai mică, de
1, 50 de secunde.
O acceleraţie mare
(290 cm pe secundă la pătrat) mai există şi în Otopeni, Pipera şi
Periş.
Pământul se cutremură mai puţin (280 de cm pe secundă) în
centru, la Armenească, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, Academia
Română, Muzeul de Istorie, Facultatea de Geologie, Curtea Veche,
Plevnei, Grădina Botanică, Colentina, Militari, Drumul Taberei,
Panduri, Drumul Sării, Leu, Cuţitul de Argint, apoi Popeşti, Brăneşti, Cernica,
Afumaţi. Structura solului este însă, atât de variată, încât în
toate aceste zone perioada de vibraţie a pământului este mult
diferită: în unele părţi este 1, 60 secunde, în altele – 1, 45 de
secunde.
În fine, în Balta
Albă, IMGB, Metalurgiei, acceleraţia este cea mai mică: 220 cm pe
secundă.
Concluzie: atunci când construiesc o locuinţă, specialiştii
trebuie să proiecteze clădirea în afara perioadelor de mai sus, de
1, 45 de secunde şi 1, 70 de secunde. Altfel, la cutremur clădirea
şi terenul intră în rezonanţă, clădirea
cedând.
Arhitectul Alexandru Beldiman: “În Bucureşti eşti mai protejat
într-o construcţie rigidă decât într-una tip
trestie”
Profesorul
Mărmureanu este de părere că în Bucureşti cele mai bune construcţii
ar fi cele “stejar”, adică mai rigide. Proiectanţii spun că în
esenţă nu e greşit, dar că lucrurile sunt mult mai complexe de
atât. “Este adevărat că în Bucureşti eşti mai protejat
într-o construcţie rigidă decât într-una tip trestie. În altă
ordine de idei, o construcţie cu 15 etaje este mai expusă decât una
cu 20 de etaje fiindcă în România se produc cutremure cu oscilaţie
care afectează mai degrabă casele joase şi mai puţin pe cele
înalte”, ne-a mai explicat arhitectul Alexandru
Beldiman.
Şi inginerul
Dragoş Marcu spune acelaşi lucru: “30 de etaje în
Bucureşti sunt de preferat unei construcţii cu 15 etaje. Căci felul
cum se resimte cutremurul la Bucureşti afectează în general
construcţiile de 8 – 15 etaje. Fiecare clădire are un mod propriu
de comportare”.
Unul dintre
motivele pentru care în Capitală pământul se accelerează mult
diferit de la o zonă la alta este structura sa geologică atipică:
pe alocuri are zone cu nisip, pe altele – cu calcar, argilă sau
prundiş. Ca atare, la cutremurul din 30 august 1986 au existat
variaţii ale acceleraţiilor solului de la simplu la
triplu.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
