Povestea ieşirii României din recesiune are un final exact: pe 13 mai, la ora 9.00. Cine va avea “percepţia psihologică de mai bine”: românul prudent, educat şi cu loc de muncă

Ieşirea României din recesiune, data şi ora exacte

Ieşirea României din recesiune, data şi ora exacte

Ieşirea României din recesiune, data şi ora exacte

Ieşirea României din recesiune, data şi ora exacte

Povestea ieşirii României din recesiune are un final exact: pe 13 mai, la ora 9.00. Cine va avea “percepţia psihologică de mai bine”: românul prudent, educat şi cu loc de muncă

Românii ar putea avea o “percepţie psihologică de
mai bine” în cursul acestui an, într-un scenariu optimist, în care
autorităţile vor continua reformele, este de părere Mihai
Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. “Românul care are un loc de muncă, are educaţie,
înţelege fenomenul, ştie că trebuie să aibă o anumită prudenţă,
acest român mediu va avea o percepţie psihologică de mai bine în
cursul acestui an”, a declarat pentru gândul Mihai Tănăsescu.

publicitate

“Odată cu revenirea
la creşterea economică, crearea de noi locuri de muncă,
îmbunătăţirea aşteptată a procesului de creditare, acestea vor
conduce la creşterea consumului intern, ceea ce va aduce în acest
an o percepţie psihologică de mai bine. Dar numai dacă reformele
vor fi continuate”, a comentat Tănăsescu, adăugând că nu se pot
face predicţii în legătură cu ce se va
întâmpla.

El a atras însă
atenţia că cea mai importantă provocare cu care se confruntă
România în prezent este tendinţa de creştere a ratei inflaţiei.
“Aceasta este o continuare a problemelor structurale, la care se
adaugă şocurile externe puternice, precum creşterea preţurilor la
petrol, la alimente şi a materiilor prime”, a spus
Tănăsescu.

“România se află în prezent la un nou moment T zero.
Percepţia investitorilor străini este pe un trend pozitiv. Este un
echilibru fragil de la care se poate relansa procesul de creştere
economică. În 2011 vom avea surplus, vom avea creştere de venituri.
Depinde cum vom folosi acest surplus. Dacă începem din nou să dăm
pe salarii, de exemplu, tot efortul şi suferinţa de doi ani se vor
dovedi în zadar. Autorităţile trebuie să dea dovadă de multă
chibzuinţă, moderaţie şi prudenţă”, a spus
reprezentantul României la FMI.

Care
sunt provocările

O provocare o
constituie creşterea capacităţii autorităţilor centrale şi locale
de a absorbi fonduri europene, pentru că acestea echivalează cu
crearea de locuri de muncă, cu creştere economică. “Această
situaţie este mai puţin satisfăcătoare în România, ceea ce ar
trebui să dea de gândit”, arată
Tănăsescu.

Reprezentantul
României la FMI a amintit şi provocările externe, referindu-se la
ultimele evoluţii legate de situaţia politico-economică din
Portugalia, Grecia şi Irlanda. “Creşterea percepţiei negative
asupra întregului continent poate avea influenţe şi asupra
României. Consolidarea creşterii economice este cheia succesului în
anii ce urmează”, spune Tănăsescu.
“Economia României,
în ultimii doi ani, s-a contractat foarte mult şi din cauza crizei
mondiale, care a stopat fluxurile financiare către România. A
rezultat o scădere puternică a veniturilor ceea ce a condus, în
primul rând, la o accentuare a deficitului
bugetar”.

“Cifrele sunt reci. Da, am ieşit din recesiune. So
what? se poate spune. Însă este o schimbare
de trend care înseamnă ceva. Peste un an, nimeni nu poate şti ce va
fi. Nu se pot face predicţii pentru că, dacă, de exemplu,
lucrurile se vor deteriora în Europa de Vest, şi la noi lucrurile
se vor deteriora“, a comentat Mihai
Tănăsescu.

Adrian Vasilescu, BNR: “Se poate vorbi de o dată exactă, la
secundă, de la care vorbim de ieşirea din
recesiune”

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR,
spune că se poate spune exact când ieşim sau intrăm în
recesiune.

“La nivelul UE există o metodogie exactă ce arată
când intrăm sau ieşim din recesiune. Se poate vorbi de o dată
exactă, o oră, până la secundă în ce priveşte intrarea sau ieşirea
din recesiune. Singurul indicator care este luat în calcul pentru
recesiune este Produsul Intern Brut, nimic altceva”, a explicat
pentru gândul Adrian
Vasilescu.

“Este ca la examen, ca la teză. Te duci, ieşi
spui <<am făcut bine>>, dar trebuie să treacă timp până
când primeşti rezultatul. Pe 31 martie la ora 24,00 s-a
încheiat termenul. Am ieşit de la teză şi aşteptăm rezultatul.
Pe 13 mai INS la ora 9,00, cu embargou pentru publicare până la ora
10,00, vom afla dacă am ieşit din recesiune”, a spus Vasilescu.
Vârful cel mai de jos al recesiunii a fost în trimestrul I din
2009.

“Întrebarea despre când va resimţi populaţia o
îmbunătăţire a nivelului de trai am auzit-o şi în anul 2000. Eram
consilier la Guvern, cu Mugur Isărescu premier. Era după trei ani
de recesiune. Am spus atunci că vor trece 2-3 ani, dacă se va
confirma ieşirea din recesiune şi va continua creşterea economică.
Nu trebuie să vindem iluzii oamenilor”, mai arată
Vasilescu.

Andreea Paul
(Vass): “Am intrat cu dreptul în 2011. Avem
un record al exporturilor”

Andreea Paul
(Vass), consilier de stat al premierului Emil Boc, este de părere
că “în anul 2011 am intrat cu dreptul”.

“În acest an,
şomajul s-a stabilizat la circa 6%, adică la nivelul din 2008, de
dinainte de declanşarea crizei, România performează semnificativ la
producţia industrială. S-a înregistrat o creştere a creditării”, a
declarat pentru gândul Andreea Paul (Vass), consilier de stat al
premierului Emil Boc. Ea spune că după o etapă de expansiune
urmează una de prosperitate şi abia atunci românii vor resimţi o
creştere a puterii de cumpărare.

Cum a ieşit România din recesiune,
în opinia consilierului premierului
Boc

În primul trimestru
din acest an, creşterea economică a fost de 0,2%, raportat la
trimestrul patru din 2010. În trimestrul I din 2011, creşterea
economică a fost de 0,5% faţă de primul trimestru din
2010. “Exporturile au ajuns la cel mai înalt
nivel din întreaga istorie a României. În ianuarie 2011
exporturile au atins 3,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă o creştere
de 47,8% faţă de ianuarie 2010. În 2010 valoarea exporturilor
României a atins 37,2 miliarde euro, o creştere cu 28,1% faţă de
2009. Deficitul comercial s-a contractat puternic”, a mai spus Paul
(Vass).

Reprezentantul
Guvernului spune că în prima parte a acestui an producţia
industrială, după ce a recuperat în 2010 contracţia din 2009, îşi
continuă creşterea. “Comenzile noi în industrie au o evoluţie
pozitivă surprinzătoare în 2011. Este semnul încrederii oamenilor
de afaceri şi a sistemului bancar în revenirea economică”, a mai
comentat Vass.

Ponderea
veniturilor bugetare colectate în PIB este la cel mai ridicat nivel
din ultimii 20 de ani, ajungând la un nivel de 33%, mai spune Paul
(Vass). “Parţial aceasta se explică prin majorarea TVA, dar există
o componentă semnificativă de diminuare a evaziunii
fiscale”.

“Nicio clipă nu au fost scăpate hăţurile puterii
instituţionale pe coclaurile crizei, tocmai de aceea atacurile
neîntrerupte ale opoziţiei se concentrează pe capacitatea
instituţională de conducere şi management guvernamental. Chiar dacă
sacrificiile au fost uriaşe, Guvernul reuşeşte prin acţiuni
pragmatice să scoată România din recesiune”, crede Paul
(Vass).

“Paradoxal, presa
critică ideea de ieşire din recesiune după două trimestre de
creştere economică, în condiţiile în care aceasta a devenit o
cutumă după ce un jurnalist de la The New York Times, în 1975, a
făcut o propunere în acest sens şi aceasta a fost preluată ulterior
de economişti”, a declarat Paul (Vass).

5.400 de contracte pentru fonduri
europene

Paul (Vass) mai spune că autorităţile au luat măsuri “consistente” pentru
îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, în sensul reducerii
termenelor şi pentru debirocratizare. Plăţile către beneficiari la
sfârşitul lunii martie erau de 2,19 miliarde euro, reprezentând
prefinanţări şi rambursări, ceea ce înseamnă o creştere de 14 ori,
raportată la sfârşitul anului 2008.
Până la sfârşitul
lunii martie au fost semnate peste 5.400 de contracte de finanţare
cu beneficiarii de fonduri europene, în valoare eligibilă de 11,2
miliarde euro, ceea ce înseamnă de o valoare de 8,5 ori mai mare
decât cea de la finele anului 2008. În plus, Vass spune că gradul
de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 11% în ce priveşte
banii intraţi în buzunarele
beneficiarilor.

“Povestea” ieşirii din
recesiune

Premierul Emil Boc a declarat, pe 17 februarie,
într-un discurs la Ploieşti, că “toate datele pe care le avem
astăzi ne arată că la sfârşitul primului trimestru, adică la
sfârşitul lunii martie 2011, România iese oficial din recesiune”.
La sfârşitul lunii martie, într-o conferinţă de presă la Guvern,
primul ministru a revenit cu precizări. “Eu am spus un singur lucru, că România are toate
şansele ca la sfârşitul primului trimestru să iasă din recesiune.
Dacă s-a întâmplat, vom şti când Institutul Naţional de Statistică
ne va da datele oficiale. N-am spus niciodată însă, şi aici este
marea manipulare a unor televiziuni pe care o practică, că a doua
zi după ce vor exista două trimestre de creştere consecutivă din
punct de vedere economic va fi lapte şi miere. Nu va fi”, a arătat
Boc.

Pe 28 februarie, la
Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a
făcut referire la acelaşi subiect, pe baza prognozelor. “Prognoza pe trimestrul întâi este tot cu plus, chiar dacă
un plus mic, dar este, prognoza pe trimestrul al II- lea este de
asemenea cu plus, să vedem dacă se confirmă”, a declarat
preşedintele Băsescu.

La sfârşitul lunii februarie, şeful
misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat pentru
Mediafax că România va ieşi din recesiune la finele lunii martie,
creşterea economică va urma o traiectorie ascendentă de la un
trimestru la altul, iar populaţia va simţi că situaţia s-a
îmbunătăţit până la jumătatea acestui an.

“Există
întotdeauna un grad de incertitudine şi nu ştiu exact care va fi
cifra de la sfârşitul primului trimestru, dar cred că indicatorii
privind economia României sunt aproape universal pozitivi. Există
şi unele excepţii, dar dacă ne uităm la producţia industrială,
creşterea este foarte robustă, iar evoluţia exporturilor, de
asemenea, foarte pozitivă. Chiar şi cele negative, precum vânzarile
din retail sunt mai puţin negative decât erau, iar indicatori
precum încrederea consumatorului s-au îmbunătăţit”, a
declarat Franks, la finele lunii februarie.

Întrebat când vor fi
sesizate de către populaţie efectele creşterii economice, oficialul
FMI a arătat că există o diferenţă în timp de la prezentarea
datelor statistice până la momentul percepţiei publice că situaţia
s-a îmbunătăţit. “Aş spune că până în a doua jumătate a anului veţi
vedea că o persoană obişnuită îşi va da seamă că lucrurile s-au
îmbunătăţit”, a mai spus Franks. Institutul Naţional de Statistică
va prezenta pe 13 mai evoluţia Produsului Intern Brut în primul
trimestru din acest an.

Analişti economici: “Rezultatele
în buzunarele românilor se vor simţi în 2012. Binevenite pentru
alegeri”

Analistul
economic Ilie Şerbănescu a declarat pentru gândul că românii vor simţi la buzunare în 2012 rezultatele unei eventuale
creşteri economice, acestea fiind “binevenite pentru
alegeri”

“Ieşirea din
recesiune va fi sau nu confirmată de rezultatele de la INS, pe 13
mai. Ieşirea din recesiune nu înseamnă şi ieşirea din criză. Dacă
se va confirma ieşirea din recesiune şi se va continua apoi
creşterea economică, rezultatele în buzunarele românilor se vor
simţi cam de la începutul anului 2012, binevenite pentru alegeri”,
a comentat Şerbănescu. El spune că oricât de optimist ai fi, ar
trebui să treacă cel puţin un an de la ieşirea oficială din
recesiune până când aceasta să se simtă la buzunare”, a declarat
pentru gândul analistul economic Ilie
Şerbănescu.

Pentru acest an, guvernul
şi FMI estimează o creştere economică de
1,5%.

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info



Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu

Nume (necesar)

Adresă de email (nu va fi publicată) (necesar)

Pagina web