embed embed embed embed embed embed embed
Embed This Video embed
Share This Video embed
bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark bookmark
embed test
Rate This Video embed
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading ... Loading ...
Tags For This Video embed
embed embed embed embed embed embed embed embed
România a “tras” de la FMI mai mulţi bani decât Grecia

România a “tras” de la FMI mai mulţi bani decât Grecia

Creditele trase până la 22 febr 2011. Sursa Raport FMI

Un număr de 10.000 de angajaţi de la stat ar putea fi
disponibilizaţi în acest an

România are cea mai mare linie de credit trasă de la FMI până în
prezent, fiind urmată, în ordine, de Grecia, Ucraina şi Ungaria, se
arată în raportul privind ultima evaluare a acordului stand by cu
România şi care conţine şi termenii noului acord care a intrat în
vigoare la 31 martie. România, care are o rată de tragere de 19%
(din totalul banilor traşi de la FMI de către ţările care s-au
împrumutat), este urmată pe locul secund de Ucraina şi Grecia cu
15%, iar pe poziţia a treia se află Ungaria, cu 12%.

publicitate

În cadrul acordului semnat în 2009, România a primit până acum
11,27 miliarde de euro de la FMI în cadrul pachetului de asistenţă
financiară de aproximativ 20 miliarde de euro. Pe 25 martie anul
acesta Board-ul FMI a aprobat acordul de tip preventiv în valoare
de 3,5 miliarde euro care a intrat în vigoare din 31 martie 2011.
Raportul mai arată că serviciul datoriei către Fond a României va
fi “substanţial”.

Creditele trase de la FMI, până la 22 februarie
2011. In cazul României este inclusă si ultima tranşă din acordul
semnat în 2009, plus prima tranşă din noul acord cu
FMI

Documentul publicat pe site-ul FMI relevă că riscurile care ar
putea afecta capacitatea României de a rambursa împrumutul de la
FMI includ:
• tensiuni politice interne care ar putea pune în pericol atingerea
obiectivelor programului
• o recuperare mai slabă decât aşteptările din partea statelor din
Europa de Vest, ceea ce ar descuraja exporturile României
• o abundenţă de turbulenţe la periferia zonei euro, ceea ce ar
spori riscul şi afecta fluxurile de capital spre România. În astfel
de circumstanţe, ar exista un risc ca băncile străine vor fi în
imposibilitatea de a menţine expunerea lor în România, în ciuda
angajamentului lor de a face acest lucru.

“Când vorbeşti de vulnerabilitatea unei ţări un indicator este
datoria externă pe termen scurt. Aceasta a scăzut de la 22 miliarde
de euro în 2008, la 18,7 miliarde de euro la sfârşitul anului 2010.
Aşa se explică şi creşterea încrederii investitorilor străini în
economia României. În plus, ratingul de ţară ar putea fi
îmbunătăţit la sfârşitul anului 2011, începutul anului 2012″, a
declarat pentru gândul Andreea
Paul (Vass).

Mai puţin cu 10.000 de angajaţi la stat

Din documentul de pe site-ul FMI mai reiese că un număr de
10.000 de angajaţi de la stat ar putea fi disponibilizaţi în acest
an. “În ciuda reformelor semnificative în ce priveşte sectorul
public, sunt necesare măsuri suplimentare. Numărul de angajaţi din
sectorul public a scăzut de la 1,4 la 1,3 milioane în cursul anului
2010″, se arată în documentul publicat pe site-ul FMI. Unul dintre
graficele din raport arată că numărul angajaţilor din sectorul
public se va reduce în acest an până la 1,26 milioane persoane, de
la 1,27 milioane în 2010. În schimb, reprezentanţi ai Guvernului au
declarat pentru gândul că deja
această cerinţă a fost îndeplinită, la sfârşitul anului trecut în
România figurând 1,26 milioane de angajaţi la stat. “În acest an
vor avea loc numai restructurări deja anunţate, în anumite companii
de stat “, a spus Paul (Vass), adăugând că unele dintre companiile
unde s-au anunţat restructurări sunt din subordinea Ministerului
Transporturilor. La începutul acestui an, reprezentanţi ai
sindicatelor feroviare anunţau o posibilă disponibilizare a 7.000
de persoane din sistemul căilor ferate în acest an.

Reformarea instituţiilor de stat

Pe de altă parte, în scrisoarea de intenţie a Guvernului,
semnată de ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu şi
guvernatorul BNR Mugur Isărescu, se relevă faptul că autorităţile
s-au angajat să reformeze întreprinderile de stat, în special cele
din energie şi transport. “În ultimii ani, multe întreprinderi de
stat au devenit o povară fiscală substanţială, calitatea
serviciilor având nevoie de îmbunătăţiri semnificative”, se spune
în document.

Ce a promis Guvernul în faţa FMI

• Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va continua în cadrul
noului acord de tip preventiv politica de restrângere a
cheltuielilor, inclusiv cu salarii şi prime, pentru a se încadra
într-un deficit de 3% din PIB anul viitor, şi că sistemul
alocaţiilor de încălzire va fi schimbat până la finele lunii iulie,
urmând să fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse.
• Tot în scrisoarea trimisă FMI se mai arată că urmează să fie
desfiinţate 5.700 de paturi de spital şi că lista medicamentelor
compensate sau eliberate gratuit va fi revizuită.
• Metrorex şi RATB vor majora tarifele peste rata inflaţiei, câteva
companii din sectorul energetic vor fi privatizate, iar Compania
Naţională a Huilei Petroşani (CNH), cel mai mare datornic la
bugetul de stat, şi producătorul de energie Termoelectrica vor
lichida activele neviabile. Gândul a relatat recent, că, în ciuda
datoriilor pe care le are la bugetul de stat, CNH ar putea da prime
de Paşte.
• Executivul s-a mai angajat să transfere la Ministerul Finanţelor
controlul financiar la companiile de stat, să majoreze tarifele CFR
pentru eficientizarea companiei, să aducă preţurile din contractele
bilaterale pentru vânzarea energiei la nivelul pieţei şi să
înfiinţeze în ANAF un departament pentru verificarea persoanelor cu
averi mari.

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info



Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu