HARTA SALARIILOR DIN ROMÂNIA. Vezi în ce judeţe se câştigă mai bine decât anul trecut. VERIFICĂ DACĂ TE ÎNCADREZI ÎN MEDIE
Harta salariilor din România. Vezi în ce judeţe se câştigă mai bine decât anul trecut. PLUS: care sunt principalele cumpărături pe care spun că le vor face românii, în 2011
Salariaţii din 17 judeţe ale României câştigă mai bine decât în
2009. Chiar dacă în restul regiunilor ţării veniturile sunt în
scădere, jumătate din români plănuiesc o călătorie anul acesta, iar
40% intenţionează să cumpere un telefon mobil.
Diferenţa dintre un salariat plătit cu media pieţei în Bucureşti
şi unul din Călăraşi: peste 1.800 de lei. Acestea sunt extremele
pieţei muncii din România. Astfel, un angajat din Capitală are,
potrivit celor mai recente date al Institutului Naţional de
Statistică (INS), un salariu mediu net de 2.145 de lei. În judeţul
cu cel mai prost plătiţi angajaţi, Călăraşi, indicatorul INS se
opreşte în dreptul sumei de 963 de lei. Iar diferenţele nu se
opresc aici.
În timp ce în Bucureşti trendul este unul ascendent,
în Călăraşi angajatorii plătesc, în medie, cu peste 150 de lei mai
puţin decât la finele lui 2009. Salariile medii au crescut, de-a
lungul lui 2010, doar în Constanţa (cu 23 de lei), Tulcea (47 de
lei), Botoşani (64 de lei), Buzău (23 de lei), Giurgiu (10 lei),
Teleorman (24 de lei), Braşov (176 de lei), Mureş (67 de lei),
Argeş (40 de lei), Sibiu (6 lei), Dolj (17 lei), Gorj (38 de lei),
Alba (41 de lei), Mehedinţi (26 de lei), Timiş (168 de lei) şi Arad
(28 de lei).
publicitate
Click pe poză pentru a mări
Prestaţiile sociale, un
sfert din veniturile unei familii de români
O familie medie din statisticile româneşti avea venituri, în
ultimul trimestru din 2010, de 2.308 lei, în creştere cu 3,4% faţă
de al treilea trimestru al aceluiaşi an. Din această sumă 402 lei
sunt venituri în natură, potrivit INS. De altfel, ponderea
salariilor în bugetul unei gospodării este în scădere şi reprezintă
numai 48,6% din totalul veniturilor, în timp ce banii proveniţi din
prestaţii sociale depăşesc un sfert din câştigurile lunare ale unei
familii.
Mâncarea şi băuturile nealcoolice reprezintă principala cheltuială
a unei familii de români, 40,8% din fondurile destinate consumului
fiind canalizate în această direcţie. O altă cheltuială cu o
pondere semnificativă în bugetul unei gospodării, de 16,6%, o
reprezintă, în perioada analizată, încălzirea locuinţei. Fondurile
destinate mersului în cafenele şi restaurante precum şi cele
destinate educaţiei se cifrează la numai 2% din totalul banilor
alocaţi consumului lunar. Investiţiile sunt cel mai nesemnificativ
capitol din bugetul unei familii autohtone, spune statistica.
Pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de
terenuri, cumpărarea de acţiuni şi alte investiţii, românii alocă
0,8% din sumele pe care le au la dispoziţie.
Unu din doi români va
investi în călătorii, anul acesta
Un portret sensibil mai optimist al consumatorului român este
relevat de un studiu al companiei Cetelem, realizat în 13 ţări
europene. Potrivit acestuia, 50% dintre români spun că
intenţionează să plătească o călătorie, în următoarele 12 luni. În
plus, 44% afirmă că vor să cumpere produse electrocasnice, în timp
ce 40% se arată interesaţi de achiziţia unui telefon mobil. Numai
8% dintre cei intervievaţi spun că anul acesta vor să facă o
tranzacţie imobiliară, cu doar 2% mai puţin decât media consemnată
de realizatorii studiului la nivelul întregului eşantion.
Surprinzătoare este tendinţa generală de creştere a cheltuielilor
destinate consumului. 89% dintre români intenţionează să sporească
sumele alocate anul acesta pentru diferite cumpărături, în timp ce
numai 14% afirmă că vor să economisească mai mult. “Studiul
demonstrează că nevoia de consum, proiectele consumatorilor nu au
dispărut, ci doar au fost amânate din cauza crizei. Evenimentele
economice din ultima perioadă au determinat o reducere şi chiar
stopare a planurilor de achiziţii în majoritatea ţărilor europene,
însă odată cu primele semne de revenire economică şi comportamentul
consumatorilor începe să se schimbe”, a declarat directorul general
al Cetelem România, Gilles Zeitoun.
Pragul de la care o
achiziţie devine importantă pentru un român
Circa 71% dintre românii de peste 50 de ani “compară întotdeauna
preţurile cu atenţie”, ceea ce face din ei liderii acestei
statistici. Neaşteptat, consumatorii autohtoni ocupă primul loc şi
atunci când este sondată fidelitatea faţă de mărci. 34% dintre
“seniorii” români declară că ar cumpăra “mereu aceeaşi marcă”, faţă
de numai 10% dintre britanici.
Românii se raportează diferit la preţuri de restul europenilor şi
atunci când sunt întrebaţi “de la ce sumă consideraţi o achiziţie
ca fiind o achiziţie majoră”. Astfel, dacă pentru un german
cumpărarea de echipamente necesare utilării locuinţei este
importantă atunci când preţul depăşeşte valoarea de 768 de euro,
pentru un român nivelul de suportabilitate pleacă de la doar 184 de
euro. Şi în privinţa sumelor alocate pentru divertisment şi
călătorii, românii se numără printre puţinii europeni care
consideră că un buget cu impact raportat la veniturile totale este
de peste 168 de euro. Spre comparaţie, un italian sau un german
consideră că alocă resurse financiare importante dacă valoarea
pachetului trece de 1.018 euro, respectiv 906 de euro.
Studiul “Observatoire Cetelem 2011″ a fost realizat în decembrie
2010, pe un eşantion de 8.700 de persoane, cu vârsta de peste 18
ani. Cercetarea a vizat 13 ţări, respectiv Germania, Belgia,
Spania, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia,
România, Marea Britanie, Rusia şi Slovacia.
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
Loading ...
