Pe Emil Boc îl preocupă busola, pe Mircea Geoană, ANI, pe Crin
Antonescu, cum să ajungă mai repede la putere. Pe scurt, acestea
sunt frământările la zi ale liderilor principalelor partide
politice. Nici dacă s-ar lua de mână şi ar desfăşura o spirală a
integrării în absolut, pe vârful Parângul Mare, nu ar intra într-o
nouă dimensiune, alta decât aceea egoistă şi îngustă.
Brainstormingurile din acest weekend, de la Braşov, o
dovedesc.
Pedeliştii, dacă se adună mai mulţi, nu înseamnă neapărat că sunt
mai puternici şi mai creativi.

După ore de discuţii relaxate în Poiană, s-a reţinut faptul că
au slăbiciune pentru imaginile marinăreşti, iar obiectivul politic
imediat al partidului este să micşoreze Parlamentul şi să-l facă
unicameral. S-au ancorat, practic, de preşedintele Traian Băsescu,
fost comandant de navă, căutându-şi sigla electorală printre
obiectele nautice, busolă, timonă, nod marinăresc, ancoră şi,
într-un puseu de lirism, au ajuns la legendara frumuseţe a mărilor
- sirena. Sigur, este important ca simbolul partidului să
umezească, de emoţie, ochii, în general sensibili, ai şefului
statului, trezindu-i amintiri de pe vremea când despica oceanele,
pe Biruinţa, dar PD-L fiind totuşi formaţiune de guvernământ, era
de aşteptat să producă şi ceva de impact general. Un crâmpei de
idee, o fărâmă de program, un plan cât de vag, care să-l treacă
dincolo de graniţa anecdoticului şi să arate că se gândeşte la
soluţii politice şi economice mai realiste decât cele din ciorna
după care guvernează.

Treburile serioase nu sunt însă pentru un partid fără adâncime,
obişnuit să se conformeze ordinelor comandantului, tot aşa cum
discursul aplicat pe o temă administrativă nu este pentru Crin
Antonescu. Liderul liberal a renunţat să le mai vorbească aleşilor
locali ai partidului despre “principalele măsuri susţinute de PNL
în reforma administraţiei publice locale” şi a trecut la un speach
pompieristic, menit să stingă dorul de putere şi de fonduri al
primarilor, cu profeţia că s-ar putea să intre la guvernare mai
repede decât cred, urcându-şi, totodată, vertiginos formaţiunea în
preferinţele electorale, de la 18 la 30 la sută, peste doi ani. Ce
susţine PNL în reforma administrativă a rămas, astfel, o
necunoscută şi mă îndoiesc că Crin Antonescu poate să explice în
amănunt. El ştie mai multe despre nori decât despre întreprinderile
mici şi mijlocii. De acestea din urmă se ocupă numai specialiştii,
aşa cum Mircea Geoană şi Adrian Năstase studiază politic ANI şi
alte instituţii ce au de a face cu justiţia.

Cel dintâi, pârât la Parchet pentru fals în declaraţia de avere,
celălalt, cu casa pusă sub sechestru, amândoi declară, conform
uzanţelor, că sunt victimele unor comenzi politice. Niciunul nu
spune – nici măcar Crin Antonescu, care promitea instaurarea
bunului simţ, în campania electorală – “Instituţiile să-şi facă
datoria”, toţi le văd drept instrumente în mâna eminenţei negre de
la Cotroceni şi se străduiesc să le discrediteze. Pe undeva, este o
urmă de adevăr: ANI şi DNA sunt instituţii create de politicieni de
dragul aparenţelor (lupta împotriva corupţiei), cu intenţia de a le
controla şi a le menţine ineficiente.

Când s-au mai emancipat şi au început să scormonească prin
averile unora dintre ei, reacţia potrivită cu mentalitatea
politicianului român este să acuze manipularea lor de către
adversar. Aşa reiese şi din brainstormingul
Geoană-Năstase-Antonescu. Cu astfel de atitudine la vârful
partidelor, care împlinesc 20 de ani de existenţă în democraţia
contemporană, justiţia nu va face mulţi paşi înainte. Şi politica
va sta pe loc, cu toate congresele de peste o lună. Nu se anunţă
nicio schimbare de fond, nicio evoluţie, ci o nouă reintegrare în
trecut.

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu