Refacerea dreptăţii” – respectiv anularea deciziei favorabile
României în privinţa delimitării platoului continental al Mării
Negre – este ultima promisiune fantezistă a premierului de la Kiev,
Iulia Timoşenko, în competiţia electorală cu Viktor Ianukovici.
Promisiunea a fost făcută alegătorilor în ajunul împlinirii unui an
de la decizia irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie
(CIJ), care, la 3 februarie 2009, a soluţionat diferendul de
decenii în favoarea României.

“Platoul continental din Marea Neagră înseamnă independenţa
noastră economică şi politică, este puterea şi competitivitatea
statului nostru. Astfel, mă voi ocupa de refacerea dreptăţii faţă
de Ucraina”, a declarat Timoşenko citată de RIA Novosti şi
prealuată de Mediafax. Ea se afla la o reuniune electorală în
Ternopol, oraş cu peste 220.000 locuitori din vestul ţării. Numai
că, şi dacă devine preşedinte al Ucrainei în urma celui de-al
doilea tur al prezidenţialelor, de duminică, Timoşenko nu-şi va
putea duce la îndeplinire promisiunea.

Decizia instanţei de la Haga este irevocabilă, iar pentru că
s-au supus de bunăvoie jurisdicţiei CIJ, ambele state şi-au asumat
respectarea întocmai a ceea ce urma să se hotărască. La fel de
lipsită de temei a fost exagerarea Iuliei Timoşenko, care le-a spus
alegătorilor – dintr-o ţară obsedată de independenţa energetică, în
urma frecventelor dispute cu Rusia – că zona economică exclusivă
din platoul continental ar permite Ucrainei petrol şi gaze pentru
sute de ani. De fapt, totalul celor 100 milioane de metri cubi (mc)
de gaze, apreciate a se afla în întreaga zonă în dispută, de-abia
dacă ar acoperi consumul României pentru zece ani. Aceasta în cazul
în care ar rămâne stabil la nivelul din 2007 (11,9 mc) şi în
condiţiile în care populaţia României este sub jumătate din cea a
Ucrainei.

O dispută de 42 de ani, încheiată cu un succes al
României

La 3 februarie, o dispută de 42 de ani cu URSS, apoi cu Ucraina,
avea să se încheie cu un succes pentru România. CIJ a acordat
României jurisdicţie suverană asupra 79,34% din porţiunea de platou
continental al Mării Negre, a cărei delimitare nu s-a putut face
prin negocieri cu Kievul. Din suprafaţa totală asupra căreia s-a
pronunţat CIJ (12.200 km pătraţi), ţării noastre i-a fost acordat
controlul a 9.700 km pătraţi. În zona României, s-ar afla circa 70
miliarde mc de gaz natural şi 12 milioane tone de ţiţei.

“Este o soluţie avantajoasă pentru România şi finalul unui
diferend îndelungat. Putem spune că obiectivul nostru a fost
atins”, declara agentul României în acest proces, Bogdan Aurescu,
citat de Agerpres. “Decizia de astăzi este mai bună decât orice ar
fi putut obţine România prin negocieri cu Ucraina”, a explicat
concis diplomatul, după anunţarea deciziei CIJ.

Tensiuni înaintea alegerilor

“Este o declaraţie făcută în context electoral şi trebuie luată
ca atare. Nu doresc să comentez declaraţia în sine”, a declarat
Bogdan Aurescu pentru Mediafax, referitor la cele spuse de
Timoşenko. El a explicat şi că există doar o posibilitate teoretică
a unei revizuiri. CIJ ar accepta o astfel de cerere numai “dacă se
descoperă un fapt care nu a fost cunoscut de către Curte sau de
către partea care îl invocă şi care, dacă ar fi fost cunoscut, ar
fi schimbat radical hotărârea Curţii iar necunoaşterea faptului
respectiv este imputabilă părţii care îl invocă”, consideră
Aurescu. În istoria CIJ au existat doar trei cereri de revizuire,
toate respinse.

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu