test
(No Ratings Yet)
Loading ...
(PSD): diaconescu Geoană interviurile gândul Mitrea PD-L Ponta: sebastian lăzăroiu violet
- Ce a contribuit mai mult la victoria lui Traian
Băsescu în alegeri: flacăra violetă sau Aliodor
Manolea?
- Nici una, nici alta. S-a exagerat foarte mult. Prima oară am
aflat de flacăra violetă în campania electorală, între tururi.
Trebuia să negociem emisiunea pentru turul al doilea, care a avut
loc într-o zi de joi. Iniţial, trebuia să fie miercuri. La
negocieri, noi vroiam joi, pentru că era o încurcătură de program
şi ne era mai uşor joi decât miercuri. Candidatul PSD putea
miercuri şi nu putea joi. A fost întreagă discuţie, dar până la
urmă au cedat ei. După ce au acceptat, m-a sunat un alt lider din
staff-ul de campanie PSD şi mi-a spus că ştie de ce am vrut joi şi
că ne face o mare concesie, că e chestia aia cu violetul şi cu
joia. Am rămas foarte surprins, mi s-a părut mai degrabă o glumă.
Abia pe urmă, când au început dezvăluirile cu flacăra violetă, cu
joia şi cu Manolea am înţeles că era o întreagă poveste ezoterică
în spate.
- Liderul PSD care v-a sunat e Viorel Hrebenciuc,
bănuiesc.
- E un lider din staff-ul de campanie al PSD, nu vreau să-i dau
numele.
- Şi v-a spus întreaga poveste, cu joia flăcării
violete?
- Mi-a spus doar atât, că ne face o mare concesie, că ştia că
joi este… A fost un mesaj sibilinic, foarte ambiguu, am înţeles
doar că e vorba de joi şi de violet. A fost o discuţie foarte
scurtă, de vreo 30 de secunde. Am rămas puţin surprins, dar amuzat.
Abia pe urmă am văzut…
- Credeţi că flacară violetă nu este doar o strategie
pentru a justifica înfrângerea în alegeri, ci că sunt lideri
pesedişti care cred în ea?
- Sunt convins că unii dintre ei – nu ştiu dacă şi cel care m-a
sunat – au folosit-o ca o strategie. Chestiunea cu frauda, cu
flacăra violetă veneau să arată că au fost factori exteriori d-lui
Geoană care au contribuit la înfrângere. Acum se vede cel mai bine
asta, pentru că, în general, liderii de partide care pierd
alegerile se retrag sau îşi depun mandatul şi se fac noi alegeri,
la care pot fi realeşi. Mircea Geoană n-a făcut gestul ăsta şi e
clar că a fost folosită ca o justificare.
- Atunci nu v-a tentat să faceţi publică toată
povestea?
- Nu, pentru că mi s-a părut chiar amuzant. Nici nu ştiu dacă am
vorbit cu cineva despre asta, cred că am povestit unui amic în
glumă, pentru că aşa am şi luat chestia asta. Abia pe urmă, când
s-a dezvoltat în media, mi-am dat seama că unii au luat-o foarte în
serios.
Aliodor Manolea a fost “în echipa
lărgită” de campanie
- Mă gândesc că n-aţi făcut-o publică pentru că şi dvs.
îl aveaţi de ascuns pe Aliodor Manolea.
- Nu aveam nimic de ascuns. Şi asta e o poveste mult amplificată
de presă. Eu nu ştiu cine e personajul. L-am văzut, cum l-am văzut
toţi, în staff-ul de campanie. Cred că a fost adus pe linia
partidului. Înţeleg că a fost un CV al lui care arată că are
preocupări în zona ezoterică. Asta nu înseamnă că el nu are şi alte
preocupări. S-ar putea să se fi ocupat de cu totul altceva în
această campanie. Sunt mulţi oameni care se ocupă de PR, de
organizare şi care, în timpul liber, sunt preocupaţi, scriu cărţi
despre ezoterism.
- Acesta este cazul d-lui Manolea? S-a ocupat de altceva
decât scrie în CV -psihoenergetică şi programare
neurolingvistică?
- Nu ştiu exact cu ce s-a ocupat, dar nu trebuie să tragem
concluzia că s-a ocupat de vrăji sau alte lucruri de genul ăsta,
dacă dânsul are o preocupare în timpul liber.
- Nu credeţi că ar trebui clarificat dacă dl. Traian
Băsescu a utilizat abilităţile speciale ale d-lui
Manolea?
- Nu. Ăsta a fost un subiect aruncat, amplificat de presă, pe
care orice reacţie nu ar face decât să-l amplifice mai mult. Mi se
pare derizoriu, absolut marginal subiectul pentru ce s-a întâmplat
în campania electorală.
- Îl vom mai regăsi pe dl. Manolea în preajma
preşedintelui?
- Nu cred. Nu este legat de Administraţia Prezidenţială sau de
echipa de la Cotroceni.
- Atunci cum se explică prezenţa lui lângă Traian
Băsescu în campanie? Nu oricine ajunge atât de aproape de şeful
statului.
- Au fost foarte mulţi oameni. El a fost în staff-ul de
campanie. Sunt persoane care nu sunt publice şi pe care toată lumea
le-a putut vedea… În momentul în care eşti în staff-ul de
campanie, sigur că eşti în preajma preşedintelui.
- Deci, până la urmă, a fost în staff-ul de
campanie?
- Nu în nucleul restrâns, cred că a fost în echipa lărgită,
pentru că în sediul din Lipscani au fost 50 – 70 de oameni. Pe unii
nici nu cred că i-aş mai recunoaşte. În sensul ăsta a fost în
staff, nu în staff-ul restrâns.
- Traian Băsescu crede în parapsihologie?
- Nu ştiu, n-am vorbit niciodată de lucrurile astea.
În spatele dezbaterilor din PD-L stau
aspiraţiile la o funcţie în partid
- Sunteţi apropiat de PD-L, aţi lucrat împreună în
campanie, este partidul prezidenţial. În PD-L are loc o luptă
pentru putere sau una de idei?
- Nu doar în PD-L, ci în toate cele trei mari partide care se
pregătesc de alegeri interne, de o schimbare există un grad mare de
conservatorism. Am văzut aceeaşi atmosferă la toate partidele:
oamenii sunt foarte rezervaţi şi vor să-şi conserve poziţiile
actuale. E un fenomen care depăşeşte graniţele dintre partide şi
care nu are legătură cu rezultatul alegerilor, pentru că, dacă PD-L
a câştigat alegerile, PSD le-a pierdut şi, totuşi, şansele d-lui
Geoană de a fi reales în PSD nu sunt deloc mici, sunt chiar mari şi
te întrebi care sunt cauzele. Venind după cinci ani, pe fondul unor
turbulenţe foarte mari, s-a ajuns la un anumit echilibru după
alegerile prezidenţiale şi nimeni în partide nu vrea să-l strice.
În niciun partid nu avem luptă între idei. Toate partidele,
inclusiv PD-L, vin şi vorbesc prima oară despre statut.
- E un aspect esenţial pentru orice formaţiune
politică.
- Statutul e un cod de reguli, de organizare, mecanisme de
funcţionare. El nu diferă foarte mult de la un partid la altul. De
ce toată lumea s-a dus spre statut, de ce nu vrea nimeni să discute
despre doctrină, ideologie sau valori? Tocmai pentru că liderii
sunt foarte preocupaţi de conservarea poziţiilor şi primul lucru
vorbesc de statut, pentru că statutul este cel care aranjează
raporturile de putere, ca să fie siguri că nu se întâmplă lucruri
care le deranjează poziţia. În mod logic, înainte să se discute
despre regulile de organizarea sau mecanismele de decizie, ar
trebui vorbit de programul politic, obiectivele strategice şi
valorile. PD-L nu este în situaţia de a spune că ideologia şi
doctrina sa sunt foarte clare, pentru că a trecut acum cinci ani de
la Internaţionala Socialistă la PPE. PD-L e departe de a-şi fi
clarificat aspectele doctrinare. Nici PSD, singurul partid de
stânga, nu şi-a clarificat poziţia, pentru că nu abordează teme din
zona stângii occidentale – ecologie, drepturile femeilor, relaţiile
între persoane de acelaşi sex – din raţiuni electorale. Nici PNL nu
mai poate spune că este singurul partid de drepta, pentru că
apropierea de PSD şi de stânga a fost foarte mare.
- Ne interesează PD-L pentru că este partidul aflat la
guvernare. Există o luptă între o aripă conservatoare şi una
reformistă?
- Trebuie să fim foarte atenţi ce se află în spatele celor două
tipuri de discurs, pentru că toţi ştiu că partidul intră într-o
campanie electorală internă. Multe din discursurile astea ascund şi
intenţiile şi aspiraţiile unora de a lua o funcţie în partid.
- Este cazul lui Cristian Preda sau al Monicăi
Macovei?
- Nu numele sunt importante, oricum discursurile sunt diferite,
şi la Preda, şi la Macovei şi la Sever Voinescu. Ei au fost puşi de
presă în aceeaşi tabără, dar discursurile lor sunt diferite. Toţi
oamenii ăştia vor nişte poziţii şi atunci sigur că vor să iasă în
evidenţă. Nici unii dintre conservatorii care spun că lucrurile
trebuie să rămână aşa cum sunt nu cred asta, ci pur şi simplu vor
să se pună bine cu unii dintre şefii partidului, care să-i
promoveze într-o funcţie. Aş fi rezervat legat de discursuri şi aş
vedea şi ce e în spatele lor. Nu-mi dau seama câtă sinceritate e în
discursurile astea.
- Are nevoie acum PD-L de o clarificare
doctrinară?
- În mod sigur, şi PD-L, şi PSD şi PNL. E nevoie să-ţi defineşti
grupurile-ţintă, valorile şi să abordezi teme sensibile, pentru că
sunt segmente active ale electoratului care sunt preocupate de ele.
Dezbaterea pe siglă n-avea ce să caute în acest moment. Astea sunt
lucruri importante, dar ele trebuie clarificate ulterior, după ce
ai definit o identitate a partidului. Sigla şi numele nu sunt nişte
simple forme, ele decurg dintr-o identitate pe care partidul şi-o
creează prin programul politic. Să discuţi dacă sigla trebuie să
fie mărul, para, ancora e o modalitate de a arunca discuţiile în
derizoriu şi mi-e teamă că asta serveşte conservatorilor. Problema
fundamentală a PD-L este că probabil se va afla la guvernare până
în 2012, va trebui să plătească nişte oale sparte – cum se întâmplă
cu orice guvernare – şi atunci principala preocupare trebuie să fie
cum or să câştige alegerile în 2012.
Mitrea-Ponta-Diaconescu îl pot detrona
pe Geoană. Care e pericolul maxim pentru
PSD
- Şi PSD are alegeri interne pe 20 februarie. De ce
credeţi că şi-a câştigat Miron Mitrea, unul dintre candidaţii la
şefia partidului, renumele de omul lui Traian Băsescu în
PSD?
- Mitrea n-a fost dintre vocile atât de radicale împotriva lui
Traian Băsescu, nu numai în ultmii ani, ci în în general. El a avut
un discurs ceva mai raţional decât ceilalţi lideri ai partidului şi
unii au tras concluzia că este vorba despre o apropiere sau o
susţinere. Apoi, Mitrea are şi el adversari, inamici, competitori
în partid şi sigur că ei au lansat lucrul ăsta tocmai pentru a-i
diminua şansele în partid.
- Are şanse un eventual tandem Mitrea – Diaconescu sau
va fi o luptă între Mircea Geoană şi Adrian Năstase?
- Cel mai mult mă uimeşte la PSD faptul că are un preşedinte de
partid care a pierdut alegerile şi a avut o vină importantă el ca
persoană. Şi mai are un alt lider, pe dl. Năstase, care a mai fost
preşedinte al partidului şi a pierdut şi el alegerile
prezidenţiale. De fapt, majoritatea în PSD se distribuie spre cele
două opţiuni, care sunt conservatoare. Mitrea nu e un lider nou în
politică, dar Ponta şi Diaconescu sunt lideri cu perspective, care
n-au fost puşi într-o poziţie de decizie să demonstreze ceva. Ei
reprezintă până la urmă schimbarea. Jocul alianţelor, în momentul
ăsta, încă îi dă cea mai mare şansă lui Geoană, dar o tripletă
Mitrea – Ponta – Diaconescu, depinde de cum se vor înţelege, ar
putea să schimbe prin vot actuala conducere. Nici Mitrea, nici
Diaconescu nu sunt nişte chalenger-i importanţi. Dacă rămân în
formula asta, bătălia va fi între Năstase şi Geoană. E o bătălie
între conservatorii noi şi conservatorii vechi, care nu e de natură
să aducă o schimbare în partid.
- Există pericolul scindării PSD, de care vorbeşte
Mitrea?
- Mai puţin, pentru că partidul a trecut prin multe lucruri şi a
reuşit să păstreze un anumit gen de solidaritate. Pericolul cel mai
mare pentru PSD este să apară un nou partid pe zona de stânga, care
să acopere toate temele despre care liderii PSD nu au vrut să
vorbească în ultimii cinci ani.
- Poate fi partidul d-lui Gabriel Oprea?
- Sunt multe intenţii, am auzit de tot felul de iniţiative, dar
nu vreau eu să vorbesc despre ele. Poate apărea un asemenea proiect
care va smulge nu mult din electoratul actual al PSD, ci foarte
mult din cel pontenţial al PSD, care e mai mare decât scorul
partidului din 2008 sau 2009. Partidul nu a reuşit să se
sincronizeze cu schimbarea în structura socială şi tratează
electoratul ca în 1992 sau 1996.
Oferta pentru PNL de a intra la
guvernare rămâne valabilă. În ce condiţii ar câştiga alegerile
alianţa PSD – PNL
- La PNL e posibilă schimbarea conducerii partidului,
având în vedere scorul bun al lui Crin Antonescu la
prezidenţiale?
- Din cauza asta probabil că nu. Există o presiune din teritoriu
pentru intrarea la guvernare. Pe de altă parte, există cealaltă
presiune din interior de a menţine un lider care a dovedit reale
calităţi în campanie şi care a luat un scor mult peste scorul
partidului. Alegerea e grea, pentru că Antonescu se opune intrării
la guvernare, alţii vor intrarea la guvernare, dar nu l-ar schimba
nici pe Crin Antonescu de dragul guvernării.
- Mai e posibilă intrarea PNL la guvernare în acest
mandat prezidenţial?
- Oferta făcută şi în 2008 şi în 2009 rămâne în continuare
deschisă pentru PNL. Cele două partide, chiar dacă PNL şi-a
schimbat un pic poziţia şi s-a dus mai spre centru, rămân partide
care împărtăşesc foarte multe valori comune.
- Intenţia PD-L a modifica Legea uninominalului este o
formă de şantaj la adresa PNL pentru a intra la
guvernare?
- Nu. Şi PD-L şi preşedintele Traian Băsescu au vorbit foarte
mult, mai ales după 2008, când s-a văzut ce efecte perverse a
produs sistemul mixt proporţional – uninominal, despre
posibilitatea de avea un sistem mai clar, astfel încât cel care
câştigă un colegiu să intre în Parlament. Nu e îndreptat împotriva
PNL, PD-L vorbeşte de mult de acest lucru, face parte dintr-un
program de reformă electorală. Pe de altă parte, nu-mi dau seama
cât de mult ar avantaja PD-L o asemenea schimbare.
- Care ar fi dezavantajul pentru PD-L?
- Amintiţi-vă de povestea cu Sectorul 1.
- Vă referiţi la alianţa PSD – PNL. Există discuţii
neoficiale în cele două partide despre extinderea acestei alianţe,
după modelul de la Sectorul 1, în condiţiile schimbării legii
electorale. E avantajos pentru ele?
- Sigur că vor exista şi pierderi. În condiţiile în care apare o
alianţă oficială, înregistrată juridic, între PNL şi PSD, îmi
imaginez că o parte din activiştii şi simpatizanţii liberali s-ar
putea să vină către PD-L, care va rămâne consecvent pe partea de
centru-dreapta. La fel, dacă apar alte partide în zona de stânga,
s-ar putea ca unii din PSD să fie nemulţumiţi şi să plece. Per
ansamblu, cred că vor avea de câştigat cele două partide.
- Inclusiv viitoarele alegeri?
- Depinde de sistemul electoral. Ar fi şanse mai mari să câştige
pe o lege electorală modificată, pe introducerea sistemului
majoritar. Dar nu e aşa de simplu din punct de vedere politic. Când
se formează o alianţă, când se stabileşte raportul de forţe, când
se stabilesc locurile eligibile în colegii, vor apărea tensiuni
foarte mari. Dacă alianţa s-ar face, probabil că pe sistemul
majoritar ar avea o şansă mare, dat fiind contextul, anume faptul
că vor veni din opoziţie.
Vezi aici partea a doua a interviului
acordat de Sebastian Lăzăroiu ziarului
Gândul
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL
