Dacă electricianul Lech Walesa a rupt definitiv Polonia de
influenţa URSS, alt fost electrician, Viktor Ianukovici, se afla
foarte aproape, ieri, de a readuce Ucraina în braţele Rusiei, în
urma turului doi al alegerilor prezidenţiale. “Antieroul Revoluţiei
Oranj” din 2004 s-a înfruntat cu una dintre “eroinele” de atunci,
actualul premier Iulia Timoşenko, fiind foarte sigur că, de data
aceasta, victoria nu are cum să-i mai scape.

“Ora victoriei este aproape şi, odată cu ea, sfârşitul
Revoluţiei Oranj. Am văzut cum ţara a fost distrusă în ultimii
cinci ani. Acum este vremea răzbunării”, spunea Ianukovici la
ultimul miting electoral. Foarte sigur pe el, liderul Partidului
Regiunilor mărturisea, într-un interviu pentru The Daily Telegraph,
că s-a schimbat şi că a învăţat din greşeli.

De exemplu, indiferent de rezultatul scrutinului, Ianukovici
ameninţa cu o mulţime de 50.000 de oameni pe care voia să o aducă
la Kiev şi pe care s-o plaseze în faţa Comisiei Electorale
Centrale, încă de astăzi dimineaţă. Cu niciun chip, el nu voia să
rămână “descoperit” ca în 2004, când sute de mii de contestatari
de-ai săi au invadat Capitala. Ianukovici câştigase, dar oponenţii
au susţinut că doar graţie fraudării alegerilor. După câteva
săptămâni de “Revoluţie Oranj”, autorităţile electorale au
invalidat victoria sa contra lui Viktor Iuşcenko şi s-a decis
organizarea unui nou tur de scrutin. Iuşcenko a devenit “eroul”
naţiunii, iar Ianukovici era privit drept un “duşman” al
democratizării ţării şi al “destinului european” al Ucrainei. Cu
toate acestea, popularitatea lui nu s-a diminuat în estul rusofon
al ţării.

Timoşenko a lansat preventiv acuzaţii de
fraudă

Orfan crescut în condiţii de sărăcie cruntă, Ianukovici a fost
de două ori la închisoare, încât pentru susţinătorii “Revoluţiei
Oranj” nu a fost greu să-i pună eticheta de “hoţ de voturi”, atât
în 2004, dar şi acum. Preventiv, Iulia Timoşenko s-a lansat într-o
campanie virulentă de demascare a eventualelor fraude.

Această strategie a atins culmea ridicolului, ieri, când echipa
de campanie a lui Ianukovici a fost acuzată de asasinarea
secretarului unui birou de vot din regiunea Ivano-Frankvisk (fief
“oranj” din vestul ţării). După câteva ore de la răspândirea
zvonurilor că secretarul ar fi fost asasinat în timp ce încerca să
păzească seiful cu buletinele de vot, poliţia a dezminţit aceste
relatări. Omul a murit într-adevăr, dar din cauza unei crize
cardiace, neprovocate.

O altă încercare disperată a taberei lui Timoşenko de a atrage
atenţia şi a-l compromite pe Ianukovici a avut loc în secţia de
votare unde acesta urma să voteze o oră mai târziu. Potrivit
agenţiilor ruse, patru femei care s-au autodeclarat “feministe” au
intrat în sala de vot şi s-au postat la bustul gol în faţa
urnelor.

“Politicienii nu trebuie să siluiască ţara!”, “Suntem pentru
alegeri corecte” şi “Nu vă vindeţi votul”, le-au strigat
protestatarele jurnaliştilor strânşi să-l filmeze pe Ianukovici.
Ele aveau şi pancarte cu inscripţia “Astăzi începe războiul”.
Ulterior, ele au fost evacuate fără incidente.

Ianukovici promite libertate limbii română

El însuşi acuzat, în 2004, că nu stăpâneşte bine limba
ucraineană, Ianukovici şi-a făcut aliaţi nu numai în rândul
rusofonilor, dar şi dintre românii şi maghiarii din vestul
Ucrainei, cărora le-a promis deplină libertate pentru învăţământ în
limba maternă. El vrea să pună capăt şicanelor la care au fost
supuşi minoritarii de către naţionaliştii ucraineni.

Deşi luate în serios, nu se ştie dacă simplele promisiuni vor
duce la îmbunătăţirea vieţii românilor din Ucraina. Însă, cu
Ianukovici preşedinte, Moscova nu are de ce să se teamă, căci toate
cererile sale principale au fost acceptate. Partidul Regiunilor şi
liderul său susţin ridicarea limbii ruse la statutul de limbă
naţională, crearea unei zone de comerţ liber între Ucraina şi Rusia
şi prelungirea închirierii portului Sevastopol pentru Flota Rusă şi
dincolo de 2017. Mai mult, Ianukovici a spus că ia în considerare
inclusiv recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud,
provinciile desprinse de Georgia în urma războiului cu Rusia din
august 2008.

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu