România este un produs de folosinţă îndelungată pe care
Protecţia Consumatorului a uitat să-l retragă de pe piaţă. Şi vă
spun şi de ce. Gândiţi-vă ce-ar trebui să scrie pe eticheta acestui
produs. În primul rând, a se feri de umezeală. Apoi: a nu se expune
la temperaturi mai mici de 7 şi mai mari de treji de grade. A nu se
încerca folosirea ei pe timp de iarnă, vară, vânt, în apropierea
cursurilor de ape şi nici a copacilor, stâlpilor, podurilor sau a
oricărui alt obiect mare care poate/sigur va cădea. A nu se lăsa la
îndemâna… Uitaţi-vă la consumatorii care au încercat să
folosească produsul România în ultimele două zile: dorm prin
primării, degeră prin maşini, înţepenesc în trenuri, nasc la secţia
de poliţie, stau ca arestaţi la domiciliu prin satele lor.
Aşa cum ţin să ne enerveze meteorologii de serviciu, în jumătate
de ţară a nins pentru simplu motiv că e februarie. Ba ne spun că
nici n-a nins destul, că iarna asta abia am văzut al treilea viscol
şi normal e să vedem cam cinci. Teoretic, ei au mare dreptate,
săracii. Practic, însă, ar trebui să mai iasă de prin staţiile
alea, să vadă şi ochiul lor cum e p’afară. Poate că aşa ar mai
umbla la buletinele meteo, ca să se potrivească cu realitatea.
Pentru că la noi nu mai există “precipitaţii slabe” – există
doar “insuficient de moderate”. Orice zic ei că e normal, afară e
catastrofal de normal. În termeni meteo, acum s-a întâmplat că pe
undeva pe sus s-a ciocnit un front mediteranean umed cu crivăţul de
la ruşi. Adică ceva natural, firesc şi previzibil. Dar jos, o
singură instituţie a procedat cu cap – Ministerul Învăţământului,
care a strigat la televizor: “Băgaţi copiii în case!”
Ieri, la CFR, parcă a fost o zi de august. Adică trenurile aveau
întârzieri de 200 de minute şi multe au rămas blocate pe câmp, cu
obişnuiţii pasageri fără frică de deraiere şi restricţie de viteză.
Doar motivul a fost diferit, de data asta fiind vorba de fenomenul
de trecere a apei în stare solidă şi nu de fenomenul de dilatare a
fierului (dar reţineţi că ambele se petrec la nivelul şinei cu
termenul de garanţie expirat din cauza furturilor gen Necolaiciuc -
“o mie de euro un kil de cuie”). Pe şosele, n-avea cum să fie ca
vara, pentru că deszăpezirea e mult mai dificilă iarna, ceea ce s-a
şi demonstrat. Cu siguranţă, însă, ninsoarea asta va avea efecte şi
la vară. Ea a muşcat în aşa hal din bugetul de mentenanţă al
Drumurilor Naţionale – care înseamnă şi cârpeli, şi vopsit axul
drumului, şi îndreptat un picior de pod – încât s-a anunţat că
banii pentru mărunţişurile astea vor ajunge până în aprilie, după
care să te ţii gropi. În Bucureşti, primăria mare a curăţat
bulevardele, ca să iasă autobuzele. Dar străzile normale, de pe
care trebuie să iasă în bulevard maşinile de om, au fost lăsate
“natur” de primăriile de sector. Au şi primăriile astea mici
dreptatea lor: nu poţi să bagi vara basculante de bani în păsări
exotice şi lucrări de frizerie pentru boscheţi, iar iarna să-ţi mai
rămână şi de dezgropat străzile oamenilor.
Sigur, problema e complexă, nu ţine numai de plug şi sare. Am
reţinut de ieri un dialog între şoferul de TIR blocat de poliţişti
la Giurgiu, împreună cu alte sute de şoferi de TIR, şi şefa
Drumurilor Naţionale. Deci omul era, cum ar veni, la serviciu – nu
ieşise de nebun pe stradă. Şi zicea: doamnă, ne ţin ăştia aici cu
mascaţii, de o zi şi ceva, deşi drumul e liber până la Bucureşti.
Da, zice şefa Drumurilor, nu vă lasă pentru că de la Bucureşti
încolo toate şoselele sunt blocate. La care şoferul zice: Dar
ştiţi? Io în Capitală am treabă să descarc… Acesta este un
exemplu despre cum puteam avea un înzăpezit mai puţin. Faptul că
produsul România nu funcţionează iarna se datorează şi
consumatorilor. Spuneau ieri cei de la Drumuri că o parte din
problemă s-ar rezolva pe DN-uri cu 400 de kilometri de garduri
parazăpadă. Nu le avem din două motive: nu se pot pune, pentru că
toate terenurile sunt private şi proprietarii ori n-au chef de gard
pe moşia lor, ori cer bani de chirie. Şi motivul doi: unde se pot
pune garduri, nu se pot planta şi poliţişti. Altfel, le pui şi se
fură.
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL