Pe teritoriul României vor fi amplasate, până în 2015, trei
sisteme defensive antirachetă SM-3, având în total 24 de rachete
interceptoare, a mărturisit Ellen Tauscher, adjunctul secretarului
de stat al SUA pentru controlul armelor şi securitate
internaţională. Dezvăluirea aparţine agenţiei ruse PRIME-TASS,
preluată de Mediafax.

Tauscher este oaspetele american care, la 4 februarie, i-a
prezentat oferta Casei Albe preşedintelui Traian Băsescu, dar de
atunci încoace oficialii români au declarat că este “prematur” a se
comenta asupra numărului rachetelor. În schimb, potrivit agenţiei
ruse, Tauscher ar fi declarat că “este vorba despre trei complexe,
ceea ce înseamnă 24 de rachete de interceptare”.

Oficialul SUA ar fi făcut precizarea unui grup de jurnalişti
străini, cărora le-a explicat şi că Administraţia americană “în mod
consecvent, a informat Rusia despre tot ceea ce înseamnă abordare
etapizată şi adaptată” în privinţa amplasării scutului.

Moscova cunoaşte toate cele patru etape, întinse din 2011 până
în 2020, în care Washingtonul va instala sistemul defensiv.

“Colegii mei din Rusia au fost informaţi despre vizita mea în
România şi despre intenţia preşedintelui Obama de a propune
României să recepţioneze în anul 2015 cea de-a doua fază a planului
american etapizat de amplasare a sistemului antirachetă”, a
declarat Tauscher. Fără a se referi la cererile de “informaţii
suplimentare” pe care MAE rus a declarat că le aşteaptă, oficialul
i-a asigurat pe ruşi că “vom pune în discuţie ce anume va fi
instalat în România”.

Washingtonul, acuzat încă de “lipsă de
transparenţă”

În ciuda asigurărilor dnei Tauscher, de la Moscova sosesc încă
semnale de iritare în legătură cu planurile americane. “Statele
Unite continuă să adopte o serie de măsuri practice care nu sunt
clare şi transparente pentru noi”, a acuzat Konstantin Kosacev,
preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de
Stat. Deputatul consideră că instalarea de elemente ale scutului în
România şi, probabil, în Bulgaria nu contribuie la “relansarea”
relaţiilor ruso-americane.

Pentru mai multe clarificări, deputaţii ruşi vor să pună
problema scutului pe ordinea de zi a discuţiilor pe care le vor
avea cu omologi din Congresul SUA, săptămâna viitoare. “Este
esenţial să primim o explicaţie raţională din partea americanilor”,
a declarat Kosacev la o televiziune rusă.

Scutul tulbură liniştea coaliţiei de la
Chişinău

Deşi ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a respins
oferta Tiraspolului ca Transnistria să găzduiască rachete Iskander,
subiectul a creat tulburare la Chişinău. Într-o declaraţie pentru
Radio România Actualităţi, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă (de
la Partidul Liberal), a evocat posibilitatea să se renunţe la
politica de neutralitate, pentru că scutul antirachetă al SUA îşi
va “extinde” protecţia şi asupra Moldovei.
Or, acum câteva luni, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu,
declara că între obiectivele Alianţei pentru Integrare Europeană
(coaliţia la putere) se număra menţinerea statutului de
neutralitate al Moldovei. Lupu şi-a exprimat repetat opoziţia faţă
de o eventuală aderare la NATO.

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu