Exasperaţi de traficul bară la bară, de accidentele de pe Dealul
Negru şi de căderile de stânci de pe Valea Oltului, membrii
Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) i-au cerut
vineri premierului Emil Boc urgentarea iniţierii construcţiei
autostrăzii Piteşti – Sibiu în regim de parteneriat public-privat.
Adică statul să concesioneze respectivul tronson către o companie
privată, care să perceapă taxe de acces. Reacţia primului ministru
nu s-a lăsat prea mult aşteptată. La numai câteva ore după ce AOAR
a făcut public acest “document de poziţie”, premierul, aflat la
Cluj Napoca, a promis că va schimba denumirea actului normativ care
reglementează această formă de asociere din “Legea concesiunilor”
în “Legea parteneriatului public-privat”, fără a preciza însă când
vor începe procedurile pentru construcţia autostrăzii.

Taxă sau ambuteiaj şi stânci?

“Am solicitat constant Ministerului Transporturilor să pregătească
şi să lanseze în execuţie în partenariat public-privat tronsonul de
autostradă Sibiu-Piteşti, segment inclus pe culoarul IV TNT
promovat de UE, ştiut fiind însă că alocarea de fonduri europene
pentru această investiţie este zero în cadrul bugetului 2007-2013.
Cerem Guvernului să iniţieze în 30 de zile un studiu, bazat pe
chestionarea şoferilor ce sunt obligaţi să parcurgă traseul
Piteşti-Sibiu, dacă nu ar prefera perceperea unei taxe pentru a
merge pe un drum tip autostradă, comparativ cu pierderea de bani,
combustibil, timp şi risc de accidente pe care le implică
circulaţia pe Valea Oltului”, se arată în documentul dat
publicităţii de AOAR.

Oamenii de afaceri i-au solicitat Ministerului Transporturilor
să dea publicităţii nivelul cheltuielilor făcute cu reparaţiile
normale sau cu ocazia deszăpezirilor, inundaţiilor sau a căderilor
de stânci pe acest drum de 156 km.

Aceeaşi lege, cu altă denumire

Documentul AOAR a avut ecou la sute de kilometri depărtare, la Cluj
Napoca, unde premierul Emil Boc a participat vineri la şedinţa
Comitetului Director al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).
“Vreau să mă refer la importanţa parteneriatului public-privat.
Avem un grup interministerial care perfecţionează legislaţia din
domeniu. Mă gândesc să propun modificarea denumirii Legii
concesiunilor în Legea parteneriatului public-privat, pentru a da
un semnal că aceasta este un rezervor extraordinar de creştere
economică a ţării”, a spus primul ministru.

Potrivit şefului Executivului, statele membre ale UE s-au
modernizat şi s-au dezvoltat apelând la parteneriatul
public-privat. “Trebuie fructificat acest avantaj al
parteneriatului dintre componenta publică şi cea privată în
realizarea unor obiective majore de investiţii. De aceea, voi
analiza chiar schimbarea denumirii legii, pentru că, acum, cupola
sub care se realizează acest parteneriat este Legea concesiunilor.
Există aici reţineri faţă de aplicarea parteneriatului
public-privat, spunând că regimul concesiunilor nu este suficient
reglementat. Vom adopta o lege curată, directă, a parteneriatului
public-privat, iar dacă rămân domenii neacoperite, vom mai face una
separată”, a precizat premierul.

Fără a spune când se va redenumi legea şi nici când va începe
următorul proiect, Emil Boc a făcut apel la primarii care fac parte
din AMR pentru a contribui şi ei la impunerea acestui parteneriat
public-privat în vederea realizării unor obiecte de interes local
sau judeţean.

Până în prezent, la nivel naţional s-a semnat un singur contract
de parteneriat public-privat, pentru construcţia tronsonului de
autostradă Comarnic – Braşov, în lungime de 55 km. La nivel
judeţean, mai există un singur proiect de acest fel, pentru
concesionarea Aeroportului Bacău către compania aeriană low-cost
Blue Air, patronată de Nelu Iordache.

Un comentariu »

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu