Imediat după ceremonia de premiere la care a câştigat Marele
Premiu al Juriului şi trofeul Alfred Bauer, pentru deschiderea unor
noi perspective în cinematografie, regizorul Florin Şerban a fost
sunat de preşedintele Traian Băsescu. Ce au vorbit aflaţi mai
jos.

- Cum a fost acolo în sală?

- A fost foarte emoţionant, pentru că noi am luat un premiu
chiar la începutul ceremoniei, Alfred Bauer, pentru lărgirea
orizontului artistic. M-am urcat pe scenă, am mulţumit, am dedicat
premiul băieţilor, deţinuţilor, şi m-am dus înapoi. Când am auzit
că am luat marele premiu, nu mai ştiam ce să spun, noroc că cei cu
care eram mi-au zis să-i iau pe scenă pe cei doi actori, George
Piştereanu şi Ada Condeescu, şi au vorbit ei. Dacă eram singur,
cred că ar fi fost 30 de secunde de tăcere. Au vorbit amândoi
foarte frumos, George a spus că-mi mulţumeşte.

- Ai fost la fel de emoţionat ca la proiecţia
filmului?

- Nu, acolo fost ceva foarte personal, era şi prima mea
proiecţie… Aici e ca la clasa întâi când iei premiul întâi cu
coroniţă, a fost mai curând o mare bucurie.

- Cine te-a sunat să te felicite?

- Tocmai am terminat de vorbit cu Traian Băsescu, mi-a spus că e
cel mai bun lucru românesc de care a auzit în ultimele luni. L-am
chemat la premieră şi l-am rugat să îmi promită că vine. Şi a
promis. Ne-a chemat cu echipa la o cafea la Cotroceni, a spus că
vrea să ne strângă mâna. Dar nu este o invitaţie oficială.

- Eşti dezamăgit că nu ai luat Ursul de
Aur?

- Deloc. Pentru mine Marele Premiul al Juriului valorează mai
mult decât Ursul de Aur, pentru că preşedintele juriului este
Werner Herzog, un mare regizor. Premiul ne-a fost înmânat de Renée
Zellweger.

- Ce te-au întrebat jurnaliştii străini?

- Am trecut prin câteva interviuri, erau interesaţi de felul în
care am lucrat cu deţinuţii, cu George, care a avut un rol foarte
greu. M-au întrebat cum de mi-am asumat atâtea riscuri la primul
meu film, un actor debutant, deţinuţii… Nu a fost ceva de genul
“Hai să fim celebri, să facem ceva atipic…”. Filmul ăsta avea
nevoie de toate lucrurile astea. Avea nevoie de deţinuţii pe care
se citea viaţa grea şi faptul că au făcut puşcărie. Avea nevoie de
un băiat plin de energie şi de forţă.

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu