Şomaj de peste 25% şi milioane de oameni ieşiţi pe străzi lovind
în cratiţe şi oale, să protesteze faţă de interzicerea retragerilor
din depozitele bancare. Falimente răsunătoare, o devalorizare de
peste 80% a monedei naţionale şi imposibilitatea Guvernului de a
rambursa o datorie de 132 miliarde USD.

Aceasta a fost “criza din Argentina” anului 2001, iar în
următorii doi ani există riscul ca scenariul să se repete în UE, în
oricare din “verigile slabe” ale Zonei Euro, respectiv cele cinci
ţări cunoscute drept PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia,
Spania). Previziunea aparţine Autorităţii Federale de Supraveghere
Financiară a Germaniei (BaFin), relatează Der Spiegel.

Avertismentul a fost înaintat ministrului de Finanţe de la
Berlin, Wolfgang Schäuble, de către preşedintele BaFin, Jochen
Sanio. Într-o scrisoare oficială, Sanio arată că un atac speculativ
asupra acestor ţări “va provoca probleme serioase şi violente
distorsiuni ale pieţelor”. “O situaţie precum cea din Argentina
poate ameninţa aceste cinci state”, crede Sanio.

La fel cum nimeni nu mai cumpăra obligaţiunile Argentinei, s-ar
putea ca niciun investitor să nu mai aibă încredere în
solvabilitatea acestor cinci guverne. O victimă sigură a acestei
situaţii ar deveni băncile germane, care deţin 522 miliarde euro (o
cincime din totalul activelor externe) în statele PIIGS.

Previziuni sumbre din mai multe surse

Dacă BaFin ar putea fi acuzată de o prudenţă tipic germană şi
alte surse atrag atenţia asupra unor riscuri similare. De pildă,
Morgan Stanley a calculat la 560 miliarde euro (pentru 2010) şi
încă 540 miliarde (2011), totalul datoriilor scadente pe care
guvernele UE trebuie să le achite. În paralel, totalul ofertelor de
obligaţiuni anunate pentru 2010 se ridică la 1.600 miliarde
euro.

Potrivit Citigoup, primele 24 de bănci europene trebuie să
strângă lichidităţi în valoare de 720 miliarde euro în următorii
trei ani, ceea ce va “seca” oferta de bani pentru creditarea
firmelor. Situaţia acestora din urmă va fi şi mai grea, odată ce,
anul acesta, expiră anumite programe care ofereau garanţii
guvernamentale, decise după criza de pe Wall Street din 2008.

Pe măsură ce statele se transformă din debitori “siguri” în
debitori “riscanţi”, provizioanele băncilor trebuie să crească până
la 10% din câştiguri, pentru a acoperi eventuale pierderi. Măsura
nu va fi o nenorocire pentru băncile mari, cred analiştii
Citigroup, dar va bloca şi mai mulţi bani de care companiile din
economia reală au disperată nevoie pentru a ieşi din recesiune.

Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URL

Lasă un comentariu